În fiecare an, la 1 decembrie, este marcată Ziua mondială de combatere a SIDA. Oamenii din întreaga lume se unesc pentru a arăta sprijin persoanelor care trăiesc cu HIV și pentru a-și aminti de cei care au decedat din cauza bolilor asociate cu SIDA.

În Republica Moldova, în perioada 27 noiembrie – 20 decembrie, se desfășoară activități de informare a populației în cadrul campaniei sociale „Vocea comunităților contează” ce abordează diferite aspecte legate de HIV/SIDA, cum ar fi: promovarea testării în rândul populației generale și în grupurile cu risc sporit de infectare în scopul cunoașterii statutului HIV, reducerii discriminării împotriva persoanelor care trăiesc cu HIV și a altor populații vulnerabile la HIV, mobilizarea eforturilor tuturor părților responsabile și interesate în răspunsul la infecția HIV, etc.

Conform datelor estimative (SPECTRUM 2023), în Moldova trăiesc cu HIV – 16 041 de persoane, dar cunosc statutul fiind în viață – 10 777.

„Aproximativ 5 200 de persoane infectate cu HIV nu sunt depistate și nu beneficiază de tratament antiretroviral disponibil, prezentând o sursă de infecție și contribuind la transmiterea și răspândirea acesteia. Testarea și depistarea persoanelor infectate cu HIV este una dintre intervențiile prioritare în răspunsul la infecția cu HIV.

În ultimii ani, persoanele depistate cu infecţia HIV sunt în vârstă medie de 40 de ani. Sporește înregistrarea cazurilor în localitățile rurale; calea de transmitere predomină cea heterosexuală”, anunță ANSP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ANSP mai menționează că, în acest context, în țară se implementează servicii inovative – testarea rapidă pe bază de sânge capilar, inclusiv în sectorul non-guvernamental, servicii de prevenire HIV prin intermediul aparatelor vending și a clinicilor mobile.

„Grație resurselor considerabile oferite de Fondul Global de luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, în anul 2022, au beneficiat de servicii de prevenire 30 102 persoane din grupurile cu risc sporit de infecție, inclusiv 16 963 de utilizatori de droguri intravenos, 7764 lucrătoare a sexului comercial, etc.

Tratamentul antiretroviral, tratamentul infecțiilor oportuniste și co-infecțiilor, îngrijirea şi suportul persoanelor care trăiesc cu HIV, prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt, profilaxia pre-expunere și post-expunere sunt disponibile și se acordă conform protocoalelor naționale, elaborate în baza ultimelor recomandări ale OMS și UNAIDS. La 01.10.2023 -8326 PTH beneficiază de tratament antiretroviral.

Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 134 din 02.03.2022, a fost aprobat Programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și al infecțiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2022-2025, obiectivul general fiind reducerea la minim a consecințelor epidemiei de HIV și infecțiilor cu transmitere sexuală, prin reducerea numărului de transmiteri, de a menține prevalența infecției, în special în grupurile-cheie ale populației: bărbații care practică sex cu bărbați – nu mai mult de 12%, persoanele care consumă intravenos droguri – nu mai mult 10%, lucrătorii sexuali – nu mai mult 2,5% și de a minimiza mortalitatea legată de HIV prin sporirea accesului la sevicii de prevenire, diagnostic, tratament și îngrijire”, conchid responsabilii ANSP.

HIV rămâne o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, luând viața a circa 40,4 milioane de oameni. În anul 2022, peste 630 mii de persoane au decedat din cauze legate de HIV și 1,3 milioane de persoane s-au infectat cu HIV.

#prevenire #SIDA #statistici #tineri

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.