În toată lumea, omenirea este afectată de numeroase crize complexe, care se intersectează: de la conflicte – la pandemia de coronavirus care mai continuă, de la agravarea impactului climatic – la creșterea bruscă a prețurilor la produsele esențiale. Milioane de oameni au pierdut ființe dragi, case și locuri de muncă. Drepturile și posibilitățile lor de a alege sunt adesea lăsate deoparte ca fiind ceva frumos de avut, dar serviciile de sănătate sexuală și reproductivă sunt mai mult decât ceva necesar, ele salvează vieți.

Ziua mondială pentru asistență umanitară ne reamintește că toți avem un rol de jucat și că nu putem face față acestor provocări decât împreună. În fiecare zi, femeile, tinerii, liderii locali, agențiile ONU și organizațiile societății civile arată calea, acționând – adesea în condiții foarte dificile – în prima linie a situațiilor de urgență pentru a contribui la o planetă mai sănătoasă, mai sigură și mai echitabilă.

Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) se află pe teren în peste 60 de contexte umanitare, asigurându-se că toate femeile și tinerele pot da naștere în condiții de siguranță sau că pot evita brutalitatea violenței bazate pe gen. Doar în 2021, echipele UNFPA au oferit servicii de sănătate sexuală și reproductivă pentru 29 de milioane de femei și au oferit asistență pentru 1,5 milioane de nașteri sigure.

Începând cu luna februarie 2022, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai mare criză umanitară a refugiaților. UNFPA, alături de familia ONU și alte organizații internaționale, a intervenit rapid pentru a răspunde acestei crize de proporții, prioritizând sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor, asigurându-se că pot da naștere în condiții de siguranță și au acces la aceleași servicii medicale ca și populația Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fondul a oferit spitalelor și maternităților echipament, medicamente și consumabile necesare pentru a asigura sănătatea sexuală și reproductivă și managementul clinic al cazurilor de viol. A creat Spații Sigure pentru Femei, Tineri și Persoane Vârstnice în toate centrele de asistență temporară, dar și în comunități, unde a prestat servicii de asistență psihologică, informații și servicii pentru a preveni și răspunde la violența în bază de gen.

Astăzi, de Ziua Internațională pentru Asistență Umanitară, a venit timpul să spunem mulțumesc tuturor persoanelor care și-au dedicat zile și nopți pentru acest efort necontenit. Ei sunt #EroiiTimpurilorNoastre – medicii, profesorii, psihologii, asistenții sociali, tinerii, voluntarii, reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale, comunitățile, autoritățile, dar și personalul umanitar din întreaga lume, care a venit în Republica Moldova pentru a acorda ajutor – toți au muncit pentru ca persoanele refugiate din Ucraina să se simtă protejate și sigure în Republica Moldova.

În condițiile în care crizele se acutizează în multe părți ale lumii, acțiunile umanitare sunt mai importante ca niciodată, pentru a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Acești eroi de zi cu zi au nevoie de tot sprijinul nostru pentru a-și desfășura activitatea eficient și în siguranță.

În această Zi mondială pentru asistență umanitară, dar și în fiecare zi, să ne angajăm împreună să îi încurajăm și să îi susținem pe toți cei care au nevoie de asistență și protecție umanitară și să contribuim la o lume mai rezistentă, mai incluzivă și mai durabilă pentru toți.

#asistenta umanitara #refugiati #UNFPA #Ziua Mondiala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.