Curtea de Apel Comrat urmează să examineze luni, 22 mai, demersul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei privind confirmarea legalității și rezultatelor alegerilor Guvernatorului UTA Găgăuzia, și validarea mandatului de bașcan al Evgheniei Guțul.

Ședința va începe la ora 10:00, iar cererea va fi examinată de judecătorul Andrei Mironov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că ieri, 16 mai, Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a informat că a inițiat opt procese contravenționale pe faptele de finanțare ilegală a concurenților electorali, care au primit donații de la persoane fizice cu depășirea plafonului maxim stabilit de lege pentru donațiile în numerar, în cadrul alegerilor desfășurate în Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia. Evgheniei Guțul, cea care a câștigat scrutinul, alături de echipa sa este acuzată că ar fi oferit câte 15 mii lei pentru fiecare persoană care determina alte 30 de persoane să o voteze la funcția de bașcan.

Ulterior, mascații Centrului Național Anticorupție au dat buzna cu percheziții la Comisia Electorală Centrală din UTA Găgăuzia. Partidul ȘOR menționa că „mascații regimului Sandu-PAS au dat buzna la Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia, pentru a lua procesele verbale care urmează sa fie transmise la Curtea de Apel din Comrat. Și asta pentru ca alegerile pentru funcția de bașcan al Autonomiei să fie validate”.

Ulterior, într-o ședință extraordinară, Adunarea Populară a Găgăuziei a decis că ”La 27 mai curent la Comrat va avea loc o adunare a deputaților de toate nivelurile și a primarilor din Găgăuzia”. Deputații locali au declarat că nu au încredere în Curtea de Apel, care trebuie să valideze alegerile și nici în autoritățile centrale.

#amanare sedinta #bascan #Gagauzia #sedinta

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china