Potrivit unei analize Financial Times, Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, investește în securitatea sa mai mult decât directorii generali a 10 companii din domeniul tehnologiei. Companii precum Alphabet, Amazon, Nvidia și Palantir și-au crescut bugetele pentru securitate cu peste 10% față de anul precedent, din cauza amenințărilor sporite și a unui mediu de securitate tot mai dificil pentru liderii de afaceri cu expunere publică.

Alocarea Meta pentru securitatea lui Zuckerberg a ajuns la peste 27 de milioane de dolari în 2024, față de 24 de milioane în anul precedent, scrie Fortune.

Aceasta depășește masiv suma cheltuită de colegii săi: în 2024, Nvidia a cheltuit 3,5 milioane de dolari pentru protecția CEO-ului Jensen Huang, o creștere față de 2,2 milioane anul precedent. Amazon a alocat 1,1 milioane de dolari pentru CEO-ul Andy Jassy, iar fostul CEO Jeff Bezos primește în continuare 1,6 milioane anual pentru securitatea sa personală. Apple a cheltuit 1,4 milioane pentru protecția lui Tim Cook în 2024, mai puțin decât cei 2,4 milioane din 2023.

Cheltuielile Alphabet pentru Sundar Pichai au ajuns la 6,8 milioane, conform datelor publice, iar Tesla a declarat că a cheltuit doar 500.000 de dolari pentru protecția lui Elon Musk, deși experții subliniază că această sumă reprezintă doar o mică parte din cheltuielile reale, având în vedere că Musk deține propriile firme de securitate, cum ar fi Foundation Security.

Potrivit sursei citate, securitatea acoperă reședințele lui Zuckerberg, familia și deplasările sale, dat fiind că Zuckerberg este sinonim cu Meta, fost Facebook. În calitate de CEO și cofondator, deține și putere majoritară de vot.

Securitatea în Silicon Valley este, adesea, gestionată de firme private, multe dintre ele având personal format din foști angajați ai forțelor de ordine sau militari.

Serviciile lor includ evaluarea riscurilor, monitorizarea informațiilor, securitatea reședințelor cu elemente de protecție (de exemplu, panouri blindate la Amazon), echipe de protecție 24/7, transport securizat, securitate cibernetică, măsuri anti-hărțuire, precum și pregătire pentru tentative de asasinat, răpire și amenințări digitale, cum ar fi deepfake-uri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Mark Zuckerberg #securitate

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis cereri oficiale de acces la informație Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Mișcarea solicită clarificări privind predarea către Ucraina a doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs pe 15 octombrie, pe Nistru, lângă satul Holoșnița din raionul Soroca. Doi grăniceri ucraineni înarmați au traversat frontiera cu o barcă cu motor, urmărind un cetățean ucrainean care încerca să ajungă înot pe malul moldovenesc. Potrivit martorilor, bărbatul a fost lovit în apă. A fost salvat de doi localnici, internat cu comoție cerebrală și a solicitat azil în Republica Moldova. Grănicerii au fost reținuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală doar pentru trecerea ilegală a frontierei. Fără vreo măsură preventivă, cei doi au fost predați Ucrainei pe 18 octombrie, în baza acordului bilateral de readmisie.

În analiza juridică realizată, Mișcarea arată mai multe probleme:

• faptele au fost comise pe teritoriul Republicii Moldova, iar jurisdicția penală aparține statului nostru;
• acordul de readmisie este un instrument de migrație, nu de cooperare penală. Nu închide dosarul, dar face practic imposibilă tragerea la răspundere, deoarece Ucraina nu își extrădează cetățenii;
• din informațiile publice, agresiunea asupra victimei nu face obiectul urmăririi penale, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă statul să o investigheze efectiv.

Mișcarea mai atrage atenția că, pe 17 octombrie, a avut loc o nouă trecere neautorizată a frontierei de către grăniceri ucraineni. Poliția de Frontieră a comunicat despre acest caz abia pe 19 octombrie, după ce informația a apărut în presă, pe surse.

„Oameni înarmați ai unui alt stat au intrat pe teritoriul nostru de două ori în trei zile. Despre primul caz am aflat că a fost rezolvat printr-o procedură administrativă, iar despre al doilea, din surse. Cum putem vorbi despre încredere când nu există nici transparență, nici responsabilitate? Susținem Ucraina fără rezerve, dar un parteneriat adevărat înseamnă reguli respectate de ambele părți, nu renunțarea tăcută la propria jurisdicție”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Prin cererile transmise, Mișcarea solicită autorităților să comunice:

• ce calificări juridice sunt reținute și dacă se investighează violența exercitată asupra victimei;
• cine a decis predarea grănicerilor, când și pe ce temei;
• dacă procurorul care conduce urmărirea penală a fost de acord cu predarea;
• ce acțiuni procesuale au fost efectuate înainte de predare și de ce nu au fost aplicate măsuri preventive;
• dacă victima a fost recunoscută parte vătămată;
• ce cereri de asistență juridică au fost transmise Ucrainei;
• dacă Republica Moldova a reacționat oficial față de încălcarea frontierei;
• câte astfel de pătrunderi au fost înregistrate din 2022 încoace.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” va face publice răspunsurile autorităților sau lipsa acestora.