Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) consideră insuficientă majorarea de 14% anunțată pentru profesori în anul 2027 și solicită o creștere de cel puțin 20-30%. Subiectul a fost discutat marți, 1 septembrie, în cadrul ședinței Comisiei pentru Consultări și Negocieri Colective, desfășurată la Casa Guvernului, la care a participat și premierul Vasile Tofan.

Potrivit informațiilor Biroului Național de Statistică (BNS), salariul mediu pe economie în anul 2025 a fost de 15.594 lei, în timp ce în învățământ s-a situat la 12.942 lei, diferența fiind de 17%. În primul trimestru al anului 2026, decalajul s-a accentuat: salariul mediu pe economie a ajuns la 15.987 lei, iar în învățământ la 13.090 lei, diferența crescând la 18,5%.

„Federația Sindicală a Educației și Științei a reiterat poziția sa fermă: datele Biroului Național de Statistică arată o diferență constantă de 17-19% între salariul mediu din educație și media pe economie. Exemplul concret al unui tânăr specialist demonstrează clar că majorarea de 14% anunțată nu este suficientă. Dacă în 2026 salariul brut unui debutant este de 10.780 lei, în 2027, cu compensație și majorarea de 14%, acesta ar ajunge la 13.490 lei. Creșterea nu reduce decalajul, ci doar îl menține.

Sindicatele au convenit cu Guvernul ca angajamentele anunțate la 19 august să fie transpuse în Hotărâri de Guvern, reglementând clar achitarea plăților compensatorii (4 000 lei). Vor fi achitate și alte plăți negociate anterior: prima anuală și plățile pentru materiale didactice. Varianta actualizată a proiectului Legii nr. 270/2018, cu cifre și estimări ale creșterilor salariale, va fi supusă dezbaterii publice. Din perspectivă sindicală, poziția este legitimă și coerentă: solicitarea unei majorări de minimum 20-30%. Această cerință va fi adusă în prim-planul negocierilor ce vor continua pe parcursul lunii septembrie.

În cadrul discuțiilor s-a invocat și aplicarea alineatului (15), art. 12 din Legea nr. 270/2018, care prevede că valoarea de referință se reexaminează anual, în funcție de condițiile economice și de posibilitățile bugetului public național, cel puțin la nivelul prognozat al ratei inflației”, se arată în comunicatul emis de FSEȘ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că a decis suspendarea protestului programat pentru 1 septembrie, pentru a acorda prioritate dialogului social și negocierilor cu autoritățile. Hotărârea a fost luată în cadrul ședinței Biroului Executiv al FSEȘ.

Protestul profesorilor din 1 septembrie, suspendat. Din ce motiv?

#Federația Sindicală a Educației și Științei #majorare insuficienta #salariu

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.