Proiectul legii Magnițki ar putea fi aprobat de Parlament chiar până la sfârșitul acestui an. Declarațiile au fost făcute de deputata PAS, Marcela Adam, care a afirmat că, inițiativa legislativă va fi examinată imediat ce va ajunge în procedura parlamentară.

De cealaltă parte, fostul deputat al Platformei DA, Alexandru Slusari, susține că inițiativa guvernării „este una întârziată, în condițiile în care o inițiativă similară a fost propusă de deputații Platformei DA încă în legislatura trecută”.

„Într-o zi simbolică în care marcăm ziua anticorupției, a venit și mesajul Marii Britanii prin care ne anunță că sunt supuși sancțiunilor Plahotniuc și Șor. Un alt mesaj contra corupților a venit și din partea Guvernului Republicii Moldova. Proiectul legii Magnițki propus de Ministerul Justiției sperăm să-l votăm până la final de an, așteptăm să treacă toate procedurile și să fie inclus în agenda parlamentară”, a spus deputatul PAS, Marcela Adam, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8, scrie IPN.

Alexandru Slusari, care a participat în cadrul aceleeași emisiuni a precizat că „legea Magnițki trebuia votată mult mai devreme, fără a aștepta semnale din partea partenerilor din SUA și Marea Britanie”.

„Legea Magnițki a fost elaborată încă în 2019, în Legislativul precedent. Anterior, înțeleg, nu era voință politică pentru că am avut un parlament cu elemente proruse, dar din iulie 2021 s-a schimbat guvernarea, dar nu știu de ce până acum n-a fost posibil să se ajusteze și să se voteze această lege și trebuia să se aștepte mesajul SUA și cel al Marii Britanii ca să-i condamnăm pe bandiții grupărilor criminale, Plahotiuc și Șor. Spre mirarea mea, nu-l văd și pe prietenul lor Platon acolo”, a spus Slusari.

La rândul său, expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnaț, spune că legea Magnițki „nu poate substitui justiția din Republica Moldova, iar pentru confiscarea activelor persoanelor incluse în această listă este necesară condamnarea lor”.

„Mă întreb cine va executa această lege, dacă prin această lege se exclude Procuratura și instanța de judecată? În Constituție se spune că nicio lege care ar suprima drepturile și libertățile fundamentale ale omului, nu poate fi adoptată. Al doilea moment prevăzut în Constituție este prezumția nevinovăției și orice listă Magnițki trebuie să se bazeze pe lege și să se aplice asupra persoanelor asupra cărora există o sentință definitivă”, a afirmat expertul în drept constituțional.

Amintim că, vineri, 9 decembrie, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a prezentat proiectul legii Magnițki Moldova care va permite înaintarea de sancțiuni față de persoanele care au fost sancționate și la nivel internațional. Inițiativa guvernării vine la scurt timp după ce Marea Britanie a anunțat includerea lui Vlad Plahotniuc și Ilan Șor în lista de sancțiuni, dispunând înghețarea activelor celor doi, exact cum a procedat și SUA.

Conform proiectului legii Magnițki, companiilor media, care sunt afiliate sau promovează persoanele incluse în lista de sancțiuni, le poate fi retrasă licența. De asemenea, bunurile persoanelor incluse în lista de sancțiuni vor fi înghețate, iar statul va prelua gestionarea acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Slusari #aprobare #legea Magnițki #Marcela Adam #parlament

Republica Moldova ar putea ocupa un loc în primele cinci cele mai ieftine țări din Europa pentru turiștii care călătoresc cu buget redus. Cu 100 de euro în buzunar, un vizitator ar putea petrece aproximativ trei-patru zile în țara noastră, potrivit unei estimări realizate pe baza costurilor de cazare, alimentație și transport, comparate cu cele dintr-un clasament european al cheltuielilor turistice, scrie BANI.MD.

Clasamentul include 20 de țări europene, însă Moldova lipsește din listă, deși nivelul prețurilor ar putea să o plaseze alături de cele mai accesibile destinații de pe continent.

Potrivit datelor, Macedonia de Nord este cea mai ieftină destinație, cu cheltuieli zilnice estimate între 20 și 25 de euro. Astfel, un turist poate rezista cu 100 de euro între patru și cinci zile. Urmează Bulgaria și Albania, unde bugetul zilnic variază între 25 și 30 de euro, suficient pentru aproximativ 3,5-4 zile.

România și Serbia ocupă următoarele poziții, cu cheltuieli estimate între 30 și 35 de euro pe zi, ceea ce înseamnă că 100 de euro ajung pentru aproximativ trei zile.

În cazul țării noastre, un buget zilnic de 25-35 de euro ar putea acoperi o cazare economă, alimentația la localuri accesibile sau din magazine, transportul public și alte cheltuieli de bază. Astfel, 100 de euro ar ajunge pentru aproximativ 2,9-4 zile, în funcție de oraș, tipul cazării și obiceiurile de consum.

La un curs orientativ de 20 de lei pentru un euro, suma de 100 de euro reprezintă aproximativ 2.000 de lei. Potrivit sursei citate, un turist care cheltuiește zilnic 500-700 de lei ar putea rămâne în Moldova aproape trei-patru zile, fără a include costul deplasării internaționale.

Totodată, la polul opus al clasamentului se află Elveția și Islanda, unde cheltuielile zilnice sunt estimate la 110-140 de euro. În aceste țări, 100 de euro nu sunt suficienți nici măcar pentru o zi întreagă. În Franța și Țările de Jos, același buget ajunge pentru aproximativ o zi, iar în Germania și Austria pentru puțin peste o zi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Platforma Hostelworld indică un buget de 25-35 de euro pe zi în Republica Moldova, inclusiv cazarea, mesele și transportul. La rândul său, Voykit estimează că un turist cu buget redus poate cheltui 25-40 de euro zilnic. Prin urmare, Moldova ar putea concura cu Bulgaria și Albania la capitolul accesibilitate, iar în scenariul cel mai econom s-ar putea apropia chiar de Macedonia de Nord.

#buget #Moldova #turisti