Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a aprobat astăzi, 22 octombrie, un grant de 7,9 milioane de dolari pentru proiectul de restaurare a ecosistemelor pentru prevenirea poluării marine (RE-MAP) din Republica Moldova. Finanțarea va fi asigurată prin Fondul Global pentru Mediu (GEF).

Proiectul își propune să mărească suprafața cu practici de management durabil în bazinul râului Nistru, un bazin hidrografic critic din punct de vedere ecologic și socio-economic. Prin soluții bazate pe natură, RE-MAP va restabili peisajele degradate, va preveni poluarea terestră și va spori biodiversitatea, precum și reziliența la schimbările climatice.

„Acest proiect marchează un pas semnificativ către obiectivele de dezvoltare durabilă ale Moldovei și angajamentul său față de cooperarea regională în domeniul mediului. Prin refacerea ecosistemelor și prevenirea poluării, investim în sănătatea comunităților și în reziliența mediului din țară”, a declarat Ulrich Schmitt, Manager de țară al Grupului Banca Mondială pentru Moldova.

Bazinul Nistrului este un bazin hidrografic critic pentru reziliența ecologică și socio-economică a Moldovei. Proiectul face parte din programul mai amplu Clean and Healthy Ocean Integrat, contribuind la eforturile regionale de combatere a poluării marine și a degradării terenurilor. Proiectul RE-MAP reprezintă un pas critic pentru țara noastră în refacerea peisajelor naturale, protejarea resurselor de apă și fortificarea rezilienței pentru comunități și mediu.

Componentele cheie ale proiectului includ:

Restaurarea pădurilor și a zonelor umede, împădurirea și crearea sistemelor integrate culturi-animale-păduri.
Armonizarea politicilor pentru prevenirea poluării și utilizarea durabilă a terenurilor.
Consolidarea capacităților instituțiilor și comunităților pentru a implementa și monitoriza eforturile de restaurare.
Beneficii socio-economice pentru aproximativ 99.200 de persoane, inclusiv 40% femei, prin îmbunătățirea condițiilor de resurse naturale și a oportunităților de angajare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, de la aderarea Republicii Moldova la Banca Mondială în 1992, peste 2,3 miliarde de dolari au fost alocate pentru peste 70 de operațiuni în țară. În prezent, domeniile de sprijin ale Băncii Mondiale includ un program amplu în domeniul energiei, sprijin pentru reforma reglementărilor și dezvoltarea afacerilor, investiții în înregistrarea și evaluarea terenurilor, educație, drumuri și sectoarele de sănătate și sociale, precum și agricultură, apă și salubritate.

Angajamentele actuale ale Corporației Financiare Internaționale (IFC) și ale Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor (MIGA), membre ale Grupului Băncii Mondiale, includ proiecte în sectorul financiar, consultanță în sectorul privat și public și asigurări de risc.

#banca mondiala #grant #Moldova #Nistru

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.