Tânărul de 22 ani, care se face vinovat de accidentul groaznic de la Codreanca, raionul Strășeni, soldat cu cinci persoane decedate și șase rănite, riscă până la 13 ani de închisoare. Într-un comunicat de presă, reprezentanții Procuraturii Generale (PG) anunță că Procuratura raionului Strășeni a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată cauza penală de învinuire.

Filmul accidentului de la Strășeni: O femeie și copiii ei, pasageri de ocazie ai șoferului care ar fi provocat impactul

„Având interdicția de a conduce mijloace de transport, în dimineața lui 10 august 2024, învinuitul a urcat la volanul unui automobil de model „Mitsubishi”. Conducând mijlocul de transport, pe traseul M5 km, cu direcția de deplasare spre municipiul Chișinău, având 5 persoane în calitate de pasageri, cu încălcarea Regulamentului circulației rutiere, a efectuat manevra de depășire pe a doua bandă de circulație, pe care se deplasa mijlocul de transport „Opel Astra” condus de un bărbat de 37 de ani, având 4 pasageri. În vederea evitării tamponării, ambii conducători au efectuat simultan manevra de virare pe prima bandă de circulație cu sensul de deplasare spre mun. Bălți, având loc ciocnirea frontală a ambelor mijloace de transport.

În rezultatul coliziunii ambele mijloace de transport au luat foc, iar ca urmare, doi pasageri ai automobilului „Mitsubishi” (o tânără de 17 ani și o femeie de 56 de ani), precum și doi pasageri ai automobilului „Opel Astra” (o femeie de 32 de ani, o femeie de 54 de ani), inclusiv conducătorul automobilului, au decedat la fața locului.

Trei copii de 7 ani, 9 ani și 11 ani s-au ales cu vătămări grave ale integrității corporale, un copil de 6 ani – cu vătămări medii, iar un copil de 1 an s-a ales cu vătămări neînsemnate. Inculpatul a suferit și el vătămări medii ale integrității corporale”, precizează procurorii.

Acuzatorii de stat precizează că tânărului i-a fost imputată comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (5) Cod penal încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudenţă o vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii și decesul a cinci persoane.

În iunie, curent, învinuitul ar fi condus automobilul în stare de ebrietate cu grad avansat, în sectorul Botanica al capitalei, fiind intentată și o cauză penală pe acest fapt. Ambele cauze au fost conexate și se vor examina în aceeași procedură. Bărbatul riscă până la 13 ani de închisoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

”Biografia” șoferului învinuit de carnagiul din Strășeni. Avea permisul ridicat provizoriu, fiind prins beat la volan

#accident rutier #persoane decedate #Procuratura Generala #sofer #Straseni

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.