Noua administrație de la Casa Albă schimbă politica externă a Statelor Unite ale Americii. Declarația aparține analistului politic Roman Mihăeș. Prezent la emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV, el a spus că ajutoarele oferite țărilor în curs de dezvoltare vor fi mai puține, dar mai bine țintite.

„În America au venit la putere oameni de afaceri pragmatici. Ei nu privesc America ca pe o țară care exportă democrație sau civilizație. Care cheltuie bani pentru a răspândi valori americane, ei privesc America ca pe o afacere care trebuie eficientizată, să aducă venit și să reducă pierderile… Asta înseamnă monetizarea relațiilor, dar eu cred că politica unui stat atât de mare ca SUA nu trebuie să fie bazată doar pe interesul economic și pe profit, dar să fie un stat exportator de civilizație, stat de drept”, a menționat Roman Mihăeș.

Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, a afirmat că susținerea americană pentru dezvoltarea Republicii Moldova a fost foarte binevenită.

„Din păcate acum s-au stopat foarte multe proiecte importante nu doar pentru presă, dar și pentru multe categorii defavorizate, pentru domenii importante. Au avut de suferite și structuri de stat care sunt afectate la nivel funcțional din cauza reducerii finanțării. Multe organizații neguvernamentale din domeniul social au nevoie de ajutor, iar reforma justiției este pusă sub semnul întrebării în lipsa banilor americani”, a declarat Cornelia Cozonac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Suspendarea granturilor americane din 20 ianuarie a lăsat fără finanțare sute de proiecte susținute de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională. Doar în Republica Moldova, USAID a susținut financiar proiecte de milioane de dolari în industria ușoară, de prelucrare, turism, IT, mass-media, infrastructură și eficientizare energetică.

#analist politic #Casa Alba #Consens national #granturi #RLIVE TV

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.