Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

APROBAT: Buletinele de identitate vor fi înlocuite cu cărți de identitate. De când?

28 Mart. 2024, 12:16
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Cătălina Boico
28 Mart. 2024, 12:16 // Actualitate //  Cătălina Boico

Cărțile de identitate vor fi introduse la nivel național și vor înlocui buletinele de identitate, iar cetățenii străini vor primi cărți de rezidență, care vor înlocui permisele de ședere și buletinele de identitate eliberate cetățenilor străini. Proiectul a fost votat în lectura a doua de 79 de deputați.

Inițiativa legislativă a fost elaborată de Agenția Servicii Publice (ASP) cu scopul armonizării legislației naționale la rigorile acquis-ului Uniunii Europene, punerea în circulație a unor noi tipuri de acte de identitate care conțin un nivel avansat de securitate al datelor și ar facilita accesul titularului la multiple servicii publice. De asemenea, documentele vor permite cetățenilor Republicii Moldova să călătorească liber în spațiul comunitar.

„Cartea de identitate va fi obligatorie pentru toți cetățenii Republicii Moldova începând cu 14 ani. Aceasta va putea fi utilizată și pentru a călători în baza acordurilor internaționale. În prezent, cetățenii moldoveni pot călători în baza buletinului de identitate în Turcia și Ucraina. De menționat că atât cartea de identitate, cât și cartea de identitate provizorie și cartea de rezidență vor fi scrise în limbile română și engleză. În conținutul acestor documente nu se va regăsi informația despre domiciliul sau reședința temporară a titularului. Aceste date vor fi disponibile pe platforma guvernamentală MConnect. Astfel, titularii nu vor mai fi obligați să schimbe actele de identitate atunci când își schimbă locul de trai”, se arată în comunicatul Parlamentului.

Cărțile de identitate și cărțile de rezidență conțin date în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum și elemente de particularizare și de siguranță.

„Acestea vor fi eliberate cu diferite termene de valabilitate: de patru ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 – 7 ani; de șapte ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 – 14 ani; de zece ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 – 70 de ani și nelimitat pentru persoanele cu vârsta de peste 70 de ani. În cărțile de identitate și de rezidență va fi încorporat mediul de stocare electronică a datelor, care va include atât datele din formatul tipărit și datele biometrice (imagine facială, amprente digitale), cât și mijloacele semnăturii electronice calificate și certificatele cheilor publice. Datorită acestui lucru, titularii documentelor vor avea acces mai ușor la serviciile de e-guvernare și e-business”, mai comunică Parlamentul Republicii Moldova.

De menționat că modificările legislative vor intra în vigoare începând cu data realizării condițiilor tehnice necesare eliberării cărților de identitate și de rezidență, dar nu mai târziu de 31 martie 2025. De asemenea, după publicarea în Monitorul Oficial, Guvernul, în termen de șase luni, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea în concordanță a legislației în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 15:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 15:25 // Slider //  Daniela Baranovschi

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!