Șapte persoane, inclusiv patru funcționari publici, unul dintre ei fiind director adjunct al Agenții Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne (ARM) și trei reprezentanți ai unei companii, au ajuns pe banca acuzațilo. Acestea sunt învinuite de prejudicierea statului cu cca 4 milioane de lei.

În anul 2023, Agenția Rezerve Materiale a organizat o licitație pentru achiziționarea unui tip de material metalic în valoare de aproximativ 3,2 milioane de lei. La licitație au participat mai multe companii, iar inițial, o companie a fost desemnată câștigătoare. O altă companie participantă a contestat această decizie, susținând că oferta câștigătoarei nu îndeplinea cerințele tehnice. Ulterior, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a acceptat plângerea și a anulat decizia inițială, permițând contestatarului să câștige licitația.

„În perioada 14-19 septembrie 2023, cei patru funcționari publici din cadrul Agenției Rezerve Materiale, de comun acord cu cei trei reprezentanți ai companiei câștigătoare, au mers la depozitul acesteia pentru a verifica materialele. Fără a se asigura că agentul economic avea în stoc materialele necesare conform specificațiilor tehnice pentru tabla profilată, aceștia au efectuat doar o inspecție formală a spațiului de depozitare. Cu toate acestea, au desemnat oficial acea companie ca furnizor pentru achiziția materialului, deși știau cu certitudine că agentul economic menționat nu deține în stoc marfa conform specificațiilor tehnice stabilite”.

Pe 2 octombrie 2023, directorul Agenției Rezerve Materiale, fiind indus în eroare de cei patru subalterni, a semnat un contract cu compania câștigătoare pentru achiziționarea a 25.000 m2 de material, în valoare de 3.712.500 lei. Materialele livrate, însă, nu respectau cerințele tehnice stabilite în contract, cum ar fi grosimea sau cantitatea de zinc. La 29 noiembrie 2023, inculpații au semnat un document care atesta primirea materialelor, deși acestea nu respectau specificațiile tehnice. Acest lucru a permis companiei furnizoare să încaseze suma contractului, cauzând astfel un prejudiciu statului în valoare de 3.712.500 lei”, se arată în comunicatul emis de Centrul Național Anticorupție (CNA).

Bănuiții nu și-au recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsă sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani, cu amendă în mărime de la 750 000 la 1 000 000 lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Totodată a fost aplicat sechestru asupra bunurilor deținute de către învinuiți.

Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, a fost recunoscută în calitate de parte vătămată, fiind înaintată o acțiune civilă cu suportul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a CNA.

#banca acuzatiilor #CNA #persoane #prejudicierea statului

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.