Vicepreședintele Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi, unul dintre principalii figuranți în dosarul finanțării Partidului Șor s-a prezentat pe 7 martie la Procuratura Anticorupție (PA), unde i-a fost adusă la cunoștință învinuirea, informează PA, la solicitarea Ziarului de Gardă, după ce Vitalie Balinschi a fost văzut în Chișinău conducând o mașină de lux.

PA a anunțat că Vitalie Balinschi a solicitat termen până la 16 martie 2023, pentru a face cunoștință cu învinuirea. Totodată, a venit cu mai multe detalii cu privire la învinuirile aduse vicepreședintelui Partidului „Șor”.

PA informează că, „la 16 iulie 2022, în rezultatul divulgării de către persoane neidentificate a datelor privind identitatea persoanelor investigate, vicepreședintelui Partidului Politic „Șor” împreună cu alți participanți la săvârșirea infracțiunilor incriminate a părăsit teritoriul R. Moldova, cu scopul de a se eschiva de la organul de urmărire penală”.

„Acesta a fost pus sub învinuire în lipsă, prin ordonanța din 23 septembrie 2022, fiindu-i încriminată infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 181/2 alin. (1) din Codul penal și art. 181/2 alin. (5) din Codul penal.

Prin ordonanța din 23 septembrie 2022, din considerentul că nu era cunoscut locul aflării învinuitului, subdiviziunii specializate a Centrului National Anticorupție, i-a fost dispusă efectuarea investigațiilor în vederea căutării învinuitului.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 14 noiembrie 2022, demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive – arestul preventiv a fost admis integral, pe un termen de 30 zile, din momentul reținerii, cu menținerea persoanei în Penitenciarul nr.13.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 15 februarie 2023, a fost admisă cererea avocatului privind înlocuirea măsurii preventive, fiind înlocuită cu „liberarea provizorie sub control judiciar”, pe un termen de 30 zile.

Prin aceeași încheiere, instanța a obligat învinuitul de a se prezenta la organul de urmărire penală în termen de 21 de zile, din momentul pronunțării încheierii.

Procurorul de caz, a contestat încheierea din 15 februarie 2023 la Curtea de Apel Chișinău, motivând că legislația procesuală nu prevede examinarea unei cereri de înlocuire a măsurii preventive în lipsa învinuitului”, informează PA.

PA mai informează că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2023, recursul a fost respins ca fiind neîntemeiat, cu menținerea în vigoare a încheierii din 15 februarie 2023. „Menționăm, că instanțele judecătorești au procedat similar și în cazul contabilei Partidului Politic „Șor”.

#Partidul Șor #Procuratura Anticoruptie.#Vitalie Balinschi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.