Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Cetățenii moldoveni vor avea un nou act de identitate – cartea de identitate. De când?

13 Nov. 2024, 11:04
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
13 Nov. 2024, 11:04 // Societate //  Cătălina Boico

Începând cu anul 2025, cetățenii moldoveni vor avea un nou act de identitate – CARTEA DE IDENTITATE. Anunțul a fost făcut de Agenția Servicii Publice (ASP). 

„Până la data de 31 martie 2025, în Republica Moldova urmează a fi pus în circulație un nou model de act de identitate de tip card, care va fi eliberat cetățenilor Republicii Moldova – CARTEA DE IDENTITATE.

În vederea alinierii Republicii Moldova la acquis-ul Uniunii Europene, Executivul Republicii Moldova a aprobat astăzi (n.r. miercuri, 13 noiembrie) o Hotărâre de Guvern ce stabilește condițiile tehnice și standardele de securitate necesare pentru punerea în aplicare a noului document, în care vor fi integrate datele biometrice ale titularului”, se arată în comunicatul emis de ASP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Avantajele Cărții de identitate pentru cetățeni:

  • Cartea de identitate va avea încorporat mediul de stocare electronică a datelor, ce va include certificatul calificat pentru semnătura electronica. Astfel, deținătorul noului act de identitate va putea accesa online serviciile electronice, fără a fi nevoie să se deplaseze la instituțiile care le prestează.
  • Cetățenii care locuiesc peste hotare (diaspora) și dețin o carte de identitate vor putea accesa la distanță serviciile publice prin intermediul platformei digitale guvernamentale.
  • Titularii cărților de identitate se vor putea autentifica în următoarele sisteme informaționale: MSign, MPower, MPass, MNotify, MCabinet, e-Votare, e-Raportare, e-Declarație, e-Factura, e-Licențiere, e-Stare Civilă, e-Achiziții, etc. Cetățenii vor putea semna acte, cereri sau declarații oficiale fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice.
  • Informația despre domiciliu/reședința temporară nu se va conține în cartea de identitate, ceea ce va avantaja cetățenii, deoarece nu va mai fi nevoie ca aceștia să-și preschimbe actul de identitate la fiecare schimbare de adresă.
  • Cărțile de identitate vor dobândi o utilitate extinsă, putând fi utilizate nu doar pentru identificarea pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca document de călătorie în țările care le vor recunoaște, în timp, în acest sens (de exemplu, țările membre ale Uniunii Europene).
  • Deținătorul cărții de identitate va avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie, cum ar fi: identificarea electronică, documentele electronice, semnăturile electronice și serviciile de distribuție electronică.
  • Posesorul unei cărți de identitate se va putea autentifica și semna documente electronice, contracte, care vor fi valabile și recunoscute în spațiul UE.

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 07:57
 // Categoria: Societate // Autor:  Valentina Buza
03 Nov. 2026, 07:57 // Societate //  Valentina Buza

Calotele glaciare din Groenlanda şi Antarctica se topesc de circa şase ori mai rapid decât în anii ’90, în contextul încălzirii globale care ameninţă să provoace creşterea nivelului mării, mai multe avalanşe şi nesiguranţa aprovizionării cu apă, potrivit a două rapoartepublicate. Sistemele de gheață „au nevoie de secole sau milenii pentru a se recupera după depășirea pragurilor”, a subliniat cercetătorul James Kirkham, relatează The Guardian.

Rapoartele, realizate de Iniţiativa internaţională pentru criosferă şi climă (ICCI), alături de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), avertizează în legătură cu consecinţele grave pentru rezervele de gheaţă la nivel global pe care le-ar avea creşterea temporară a temperaturilor globale peste pragul de 1,5 grade Celsius.

În 2015, comunitatea internaţională şi-a stabilit drept obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a preveni cele mai grave consecinţe ale schimbărilor climatice. Deşi obiectivul nu a fost ratat încă în mod oficial, Organizaţia Naţiunilor Unite spune că acesta nu mai poate fi îndeplinit şi că va fi depăşit cel puţin temporar, un scenariu cunoscut sub denumirea „ratarea ţintei”.

Pentru a contracara această depăşire pe termen lung, omenirea va trebui, în cele din urmă, să intre într-o fază de emisii negative, când cantitatea de dioxid de carbon eliminată din atmosferă este mai mare decât cantitatea emisă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezervele de gheaţă globale răspund „implacabil” chiar şi la o depăşire temporară, subliniază autorii rapoartelor.

O încălzire de peste 1,5 grade Celsius mai accentuată şi pe o durată mai lungă va accelera topirea permafrostului, care eliberează anual gaze cu efect de seră la o scară comparabilă cu cea a naţiunilor industrializate, destabilizând fundaţiile aşezărilor şi infrastructura. Creşte de asemenea riscurilor producerii unor alunecări de teren şi incendii de vegetaţie.

Cercetătorii estimează că un nivel sigur de încălzire pe termen lung pentru calotele polare ar trebui să fie mult mai apropiat de 1°C și posibil chiar sub acest prag, au notat jurnaliştii publicaţiei britanice The Guardian.

În cazul ghețarilor, raportul arată că, dacă încălzirea globală ar fi readusă la 0,8°C, aceștia ar păstra aproximativ 70% din volumul actual, pe o perioadă de mai multe secole.