De la formarea României Mari în 1918 și până astăzi, România și-a păstrat rolul de factor esențial de stabilitate în regiune. Concluzia aparține invitaților emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV. Potrivit lor, după Marea Unire, țara contracara diversiunile bolșevice care vizau destabilizarea Basarabiei și a Europei, iar acum România este un actor strategic la Marea Neagră și la gurile Dunării, în contextul intensificării amenințărilor rusești.

Istoricul Ion Varta, profesor asociat la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a menționat că, după Marea Unire, România a devenit un factor de stabilitate în regiune, mai ales prin securizarea hotarului de la Nistru.

„România a anihilat diversiuni, pentru că Basarabia a devenit un spațiu unde, mereu în urma acelor infiltrări, s-au produs zeci și sute de diversiuni, inclusiv omoruri, lichidări fizice, crearea acestei atmosfere de psihoză. Această molimă bolșevizată prezenta pericol nu doar pentru România, dar pentru toată Europa”, a explicat Ion Varta situația de după Marea Unire.

Ruslan Șevcenco, doctor în istorie, a afirmat că și astăzi România protejează interesele Europei și ale blocului NATO în estul continentului.

„În prezent, România are un rol important în comerțul pe Marea Neagră și la gurile Dunării. Prezența României în blocul NATO este extrem de importantă, mai ales acum când armata rusă afirmă că vrea să ajungă la gurile Dunării. În aceste condiții, rolul României ca țară care protejează interesele Europei și ale blocului NATO în această parte a Europei este extrem de important”, a spus Ruslan Șevcenco.

Potrivit jurnalistului Cristian Tabără, spiritul românilor de acum 106 ani a fost consolidat de evenimentele dramatice care s-au produs pe fundalul Marii Uniri.

„Nu mi-aș dori ca România să fie nevoită să intre într-un nou conflict pentru a-și coagula din nou unitatea și pentru a-și aminti care sunt doleanțele și speranțele, năzuințele poporului român pentru suveranitatea, pentru unitatea, pentru o Românie integră și consolidată. România este astăzi un pol important de stabilitate”, a spus Cristian Tabără.

La 1 decembrie 1918, Basarabia, Bucovina și Transilvania și-au anunțat unirea cu Regatul României, consfințind astfel formarea unui stat național unitar. Marea Unire a avut un impact major asupra dezvoltării politice, economice și sociale a României moderne. În perioada interbelică, România a devenit o putere europeană, datorită reformelor majore și progreselor din agricultură și industrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Romania #securitate

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.