În instanțele de judecată din țară urmează să fie instalate detectoare de metale, anunță Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce un judecător moldovean a fost atacat cu o cheie de gaz. Este doar una dintre măsurile luate de CSM pentru diminuarea efectelor imediate și prevenirea unor situații similare pe viitor.

„Recent, la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău a avut loc o ședință cu reprezentanții Cancelariei de Stat, în urma căreia s-a decis instalarea unui sistem unic de acces. În prezent, au fost montate camere de supraveghere video, urmând instalarea detectoarelor de metale la intrare”, se arată în declarația CSM.

În context, plenul Consiliului condamnă atacul asupra magistratului și reieterează necesitatea organizării și funcționării eficiente a poliției judecătorești, îmbunătățirea infrastructurii instanțelor și asigurarea accesului controlat în sediile instanțelor.

„CSM a recepționat o scrisoare din partea Agenției pentru Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească (ADJAJ), prin care a fost reiterat faptul că, potrivit Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, aprobat prin Legea nr. 211 din 6 decembrie 2025, precum și în conformitate cu pct. 4 din Planul de acțiuni al Ministerului Justiției și al Agenției pentru anul 2025, urmează a fi realizate obiective ce țin de organizarea și consolidarea capacităților poliției judecătorești.

La 7 iulie 2025, în cadrul unei ședințe comune cu participarea Ministerului Justiției, ADJAJ, CSM, MAI, IGP și Judecătoria Chișinău, s-a convenit asupra restabilirii Serviciului de Poliție Judecătorească în cadrul MAI, condiționat de prezentarea estimărilor privind numărul necesar de unități de personal. Ulterior, ADJAJ a solicitat instanțelor de judecată sprijinul în vederea estimării necesarului real de personal per sediu.

Constituția Republicii Moldova, la art. 121 alin. (3), prevede că instanțele judecătorești dispun de poliția pusă în serviciul lor. În acest sens, a fost propusă instituirea poliției judecătorești ca structură specializată, cu statut de poliție, destinată asigurării securității instanțelor, judecătorilor și participanților la proces. Totodată, a fost inițiată procedura de evaluare a impactului bugetar în raport cu numărul de unități de personal, costurile salariale și dotarea logistică necesară”, adaugă CSM.

Între timp, și ministra Justiției a anunțat accelerarea măsurilor pentru crearea poliției judecătorești, menționând că modelul urmează să fie stabilit după analiza practicilor din alte state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că un judecător moldovean a fost agresat fizic cu o cheie de gaz de către un bărbat acuzat de violenţă în familie. Atacul a avut loc în momentul în care magistratul citea ordonanţa de protecţie emisă în favoarea fiicei agresorului, care îl denunţase pentru comportament violent. În urma altercaţiei, a fost rănit și un martor prezent la şedinţă, acesta fiind ulterior internat în spital. Agresorul a fost reținut și plasat în arest preventiv pentru 30 de zile.

VIDEO Atac violent în instanță: Judecător lovit cu o cheie de gaz în timpul procesului

#atac #CSM #judecator

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.