Amenzi contravenționale în valoare de peste 2 milioane de lei au fost aplicate, până în prezent, de Centrul Național Anticorupție (CNA) pentru corupere electorală. Totodată, conform informațiilor, la această etapă instituția are spre examinare circa 1000 de procese-verbale de constatare a contravenției prevăzute de art. 47 prim Cod Contravențional – coruperea electorală pasivă, recepționate de la Inspectoratul Naținal al Poliției (IGP).

Potrivit legislației în vigoare, pentru comiterea acestei contravenții, legislația în vigoare prevede o amendă de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei.

„Coruperea electorală pasivă prevede constatarea faptelor de pretindere, acceptare sau primire, personal sau prin mijlocitor, de către un alegător a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor.

CNA atenționează asupra faptului că persoana care a săvârşit fapta contravențională este liberată de răspundere contravenţională dacă s-a autodenunţat şi/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârşirii faptei de corupere electorală. De asemenea, reamintim că persoanele care oferă bani pentru a influența rezultatele unui scrutin riscă de la un an până la 5 ani de închisoare și amendă de peste 50 de mii de lei, iar finanțarea ilegală a partidelor politice din surse interzise se pedepsește cu până la 6 ani de închisoare și cu amendă de peste 67 de mii de lei. Pentru asigurarea recuperării prejudiciului, instituțiile de drept pot aplica sechestru pe bunurile persoanei.

Articolul 47 prim a fost introdus prin Legea nr.230 din 31.07.2024 și a intrat în vigoare pe 15.08.2024, iar competența a fost atribuită Centrului Național Anticorupție”, se arată în mesajul CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți, 29 octombrie curent, ofițerii CNA și au desfășurat percheziții la Cimișlia și Comrat în două cauze penale, pornite pe faptul coruperii electorale și finanțării ilegale a partidelor politice. Descinderile au vizat domiciliile și automobilele a șase persoane fizice, afiliate unei formațiuni politice.

VIDEO Percheziții matinale la Cimișlia și Comrat. Șase persoane sunt bănuite de corupere electorală

#amenzi #CNA #corupere electorală #Moldova #procese verbale

Republica Moldova a înregistrat 12.330 de operațiuni de tranzit comun în primul an de la aderarea la regimul vamal european. Acesta permite transportarea mărfurilor între țările participante în baza unei singure declarații electronice și a unei garanții valabile pe întregul traseu, simplificând formalitățile pentru companii și transportatori.

Prima operațiune de acest fel a avut loc la 1 noiembrie 2025, când o declarație depusă prin Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) a fost recepționată de Autoritatea Vamală Română. De atunci, numărul operațiunilor a ajuns la 12.330.

Potrivit Serviciului Vamal, 5.491 dintre acestea au avut ca destinație Republica Moldova, 83 au fost inițiate pe teritoriul țării, iar alte 6.756 au reprezentat tranzituri prin Moldova.

Prin acest regim, formalitățile vamale nu trebuie reluate la fiecare frontieră. Datele sunt transmise electronic între administrațiile vamale, iar transporturile pot fi urmărite de la plecare până la destinație.

Între timp, Serviciul Vamal a modernizat sistemul NCTS. La 1 octombrie 2026, a fost lansată versiunea P6 Opt-in, implementată în șase luni. Aceasta permite includerea într-o singură declarație de tranzit și a informațiilor necesare pentru formalitățile de securitate și siguranță, atunci când itinerarul mărfurilor impune acest lucru. Astfel, operatorii nu mai trebuie să transmită separat aceste date, ceea ce simplifică procedura și reduce riscul de erori.