În runda de audieri din februarie, Comisia de Evaluare a Judecătorilor și-a propus să audieze toți judecătorii Curții de Apel Centru, redenumită din Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2024. Astfel, în perioada 4 – 17 februarie, 17 din cei 18 judecători ai Curții de Apel Centru, subiecți ai evaluării externe, au participat la audieri. Audierea unui judecător din acest grup de subiecți a fost reprogramată pentru o perioada ulterioară. În această rundă de audieri a fost audiată și o candidată la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Audierea candidatei la CSJ, evaluată în baza Legii 65/2023, s-a desfășurat cu participarea întregii componențe a Comisiei. În schimb, pentru evaluarea și audierea judecătorilor Curților de Apel în baza Legii 252/2023, cei șase membri ai Comisiei au fost repartizați în două complete de câte trei membri, denumite generic Completul A și Completul B. Fiecare complet include atât membri naționali, cât și internaționali, asigurând astfel o reprezentare a ambelor categorii de membri. Dosarele de evaluare au fost distribuite completelor pentru examinare în mod aleatoriu.

Majoritatea audierilor judecătorilor Curții de Apel Centru s-au desfășurat în fața completelor desemnate. Evaluarea unei judecătoare a fost din start deferită întregii Comisii, din lipsă de consens la etapa notificării privind participarea la audiere. Ulterior, alte trei evaluări în care membrii completului nu au reușit să ajungă la unanimitate în urma primei audieri au fost, de asemenea, transmise întregii Comisii pentru examinare. În contextul acestor patru dosare de evaluare deferite întregii Comisiei, au fost inițiate acțiuni suplimentare de procedură pentru clarificarea unor aspecte relevante privind integritatea judecătorilor vizați. Aceste acțiuni au inclus și audierea unor persoane terțe.

Cea mai lungă audiere a durat aproape două ore, în timp ce durata medie a audierilor din această rundă a fost de aproximativ o oră. Cea mai scurtă audiere s-a încheiat după 15 minute. Printre cele mai abordate subiecte în cadrul audierilor s-au numărat potențiala avere inexplicabilă și implicarea în cauze care au condus la constatarea unor încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Conform prevederilor legale, audierile în procesul de evaluare se desfășoară, de regulă, în ședință publică. În funcție de circumstanțele fiecărui dosar, acestea pot avea loc și în ședință închisă. Audierile a doisprezece judecători ai Curții de Apel Centru și a candidatei la CSJ s-au desfășurat într-un format parțial deschis, conform solicitărilor de ședințe închise admise de Comisie. Părțile publice ale audierilor au fost publicate în limbile de lucru ale Comisiei, română și engleză, iar secțiunile desfășurate în ședință închisă nu au fost făcute publice pentru a proteja viața privată a persoanelor implicate. Acestea vor fi incluse în dosarele de evaluare ale subiecților respectivi. Toate audierile Comisiei de Evaluare a Judecătorilor pot fi urmărite aici.

După audieri, Comisia de Evaluare a Judecătorilor va elabora și va aproba rapoarte care vor conține faptele relevante, motivele și propunerea privind promovarea sau nepromovarea evaluării de către subiecți. Rezultatele evaluării vor fi publicate, iar rapoartele vor fi transmise Consiliului Superior al Magistraturii pentru examinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#audieri #judecatori

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.