Prim-ministra Natalia Gavrilița a premiat, astăzi, alături de ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, 34 de elevi care pe parcursul anului 2022 au obținut rezultate remarcabile la 15 concursuri și olimpiade regionale și internaționale. De asemenea, au fost premiați 27 profesori care au pregătit lotul olimpic. Elevii și cadrele didactice au primit diplome de excelență și premii bănești, în valoare totală de 710 mii de lei.

Șefa Executivului a menționat că, prin succesele lor, olimpicii contribuie la promovarea imaginii țării noastre în lume, fiind exemple de perseverență și ambiție pentru toți tinerii din Republica Moldova. În același timp, prim-ministra a accentuat că în spatele medaliilor și premiilor stă un efort colosal: ore de muncă petrecute în sălile de studiu, în laboratoare, în fața calculatorului sau la bibliotecă.

„Dedicația voastră, a tinerilor pe care îi premiem astăzi, este dublată și de efortul părinților care vă susțin și care trăiesc alături de voi emoțiile participării la concursuri. În același timp, aceste performanțe nu ar fi fost posibile fără implicarea unor profesori de excepție. Îmi exprim recunoștința pentru munca pe care o depuneți și vreau să vă asigur că veți avea susținerea necesară pentru a continua să formați noi generații de olimpici republicani, naționali și internaționali”, a spus Natalia Gavrilița.

În context, prim-ministra s-a referit la eforturile Guvernului pentru dezvoltarea unui sistem educațional atractiv. În anul curent a fost lansată o reformă ambițioasă în domeniul învățământului superior, pentru ca universitățile să devină mai competitive, mai puternice și să fie racordate la cele mai recente evoluții științifice.

Cu toate acestea, Natalia Gavrilița a opinat că fiecare elev este în drept să decidă unde își va continua studiile și își va dezvolta potențialul, în Republica Moldova sau peste hotarele ei.

„Indiferent unde veți alege să învățați, iar ulterior să munciți, să nu rupeți legătura cu țara voastră, cu profesorii, cu părinții. Iar dacă veți avea posibilitate, imediat după absolvire sau ceva mai târziu, să reveniți acasă, în Moldova, și să contribuiți la dezvoltarea ei”, a spus prim-ministra.

Despre experiența în cadrul concursurilor la care a participat, a vorbit Alin Popescu, elevul liceului Teoretic „Orizont”, care a obținut performanțe la olimpiadele de matematică și informatică:„ Am avut șansa să concurez cu cei mai buni tineri din țară, iar după luni de muncă perseverentă am reușit sa obțin rezultate și la olimpiadele internaționale. Cheia succesului este munca asiduă în domeniul pe care îl iubești, alături de cineva care să te susțină în această experiență”.

În acest an, loturile olimpice naționale la matematică, informatică, chimie, biologie, fizică, științe și inginerie au reușit să obțină 51 de premii, dintre care 8 medalii de argint, 31 de medalii de bronz, 10 mențiuni de onoare, un loc III și un premiu special.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.