Imagini neobișnuite pentru această perioadă a anului în Alpi, unde nu este zăpadă aproape deloc, iar din cauza vremii neobișnuit de calde iarba verde acoperă munții.

Lipsa zăpezii pe vârfurile munților le-a creat probleme operatorilor de pârtii de schi și admiratorilor peisajului de iarnă alpin.

Imaginile surprinse în Innsbruck în Austria, Villars-Sur-Ollon și Crans-Montana în Elveția și Lenggries din Germania arată munții acoperiți de iarbă verde și fără zăpadă. Absența aproape totală a zăpezii provoacă îngrijorări cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra evoluției temperaturilor anormale acestei perioade.

Din Franța până în Polonia, multe zone ale Europei se bucură în prezent de vreme mai degrabă pentru tricou decât pentru geacă. În Polonia s-au atins maxime zilnice de două cifre, în ultimele zile fiind mai mult de 10 grade Celsius.

MeteoSuisse, serviciul de meteorologie din Elveția, a înregistrat unele dintre cele mai calde temperaturi din toate timpurile în această perioadă a anului.

O stație meteo din Delemont, la granița cu Franța, a atins deja o temperatură medie zilnică record de 18,1 grade Celsius în prima zi a anului.

„Această trecere spre noul an aproape că te face să uiți că ești în mijlocul iernii”, au scris meteorologii elvețieni pe blogul serviciului meteo.

Începutul anului 2023 marchează o continuare a trendului meteo înregistrat anul trecut. 2022 a fost cel mai fierbinte înregistrat atât în Elveția, cât și în Franța, Organizația Meteorologică Mondială a Națiunilor Unite afirmând că ultimii opt ani au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată, temperatura globală a anului anterior urmând să fie făcută publică la mijlocul lunii ianuarie.

Potrivit meteorologilor francezi, în sudul și nordul Alpilor, a nins pe versanți la peste 2.200 de metri, dar zăpada lipsește aproape total la altitudini mai joase din nordul Alpilor și de-a lungul Pirineilor.

Oamenii de știință spun că temperaturile anormal de ridicate sunt cauzate de schimbările climatice provocate de acțiunile umane și că evenimentele meteorologice extreme vor deveni mai frecvente, mai intense și mai lungi, cu excepția cazului în care guvernele și oamenii își reduc drastic emisiile de carbon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alpi #munti #zapada

Cererea de grațiere trebuie depusă de persoana condamnată, transmite Președinția, comentând solicitarea adresată de Igor Dodon, în care cerea eliberarea Evgheniei Guțul din penitenciar.

Reprezentanții administrației prezidențiale precizează că șeful statului exercită atribuția de acordare a grațierii individuale, în condițiile legii.

„Procedura de examinare a cererilor de grațiere este descrisă în Regulamentul privind procedura de examinare a cererilor de grațiere și de acordare a grațierii individuale persoanelor condamnate, aprobat prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 894-IX din 18 aprilie 2023.

În conformitate cu pct. 11 și 12 din Regulament, cererea de grațiere se depune de către persoana condamnată sau, cu acordul acesteia, de către persoanele și entitățile expres prevăzute de Regulament. În lipsa acordului persoanei condamnate, cererea de grațiere nu se examinează”, precizează responsabilii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept urmare, șefa statului nu va da curs cererii lui Igor Dodon, menționând că aceasta „nu întrunește condițiile prevăzute de Regulament pentru a fi examinată în cadrul procedurii de acordare a grațierii individuale”.

Liderul socialiștilor a anunțat pe 3 noiembrie că i-a adresat o scrisoare președintei Maia Sandu, prin care îi solicita să o grațieze pe Evghenia Guțul, fosta bașcană a Găgăuziei, condamnată la șapte ani de închisoare.