Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

„Frauda bancară”: CSJ a admis cererea avocaților fugarului Șor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate

14 Feb. 2024, 18:15
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
14 Feb. 2024, 18:15 // Politica //  Elena Putregai

Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au admis marți, 13 februarie curent, cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, înaintată de avocații oligarhului fugar Ilan Șor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care fostul deputat fugar a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”, scrie ZdG.md.

Astfel, o sesizare a avocaților lui Șor va fi transmisă la Curtea Constituțională, motiv pentru care judecătorii au decis amânarea examinării cauzei până pe 3 aprilie 2024.

Magistrații CSJ au respins ca inadmisibil, în iunie 2023, recursul declarat de Aureliu Colenco și Denis Calaida, avocaţii fostului deputat fugar Ilan Șor, împotriva încheierii Colegiului penal al Curţii de Apel Chișinău din 10 martie 2023, prin care a fost respinsă revocarea măsurii preventive sub formă de arestare preventivă şi anularea anunțării în căutare a lui Șor.

Ilan Șor, liderul fostului partid „Șor”, care a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după căderea regimului Plahotniuc, a fost condamnat, pe 13 aprilie 2023, de magistrații Curții de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani. Conform Procuraturii Anticorupție, Ilan Șor urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii.

Atunci, Curtea de Apel Chișinău a:

  1. respins ca tardiv apelul comun al avocaților Calaida si Colenco;
  2. respins ca neîntemeiat apelul avocaților Balan și Ulanov;
  3. admis apelul acuzatorului și reprezentatului Băncii de Economii (BEM);
  4. casat parțial sentința primei instanței, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care:
  • A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal (escrocherie), cu stabilirea pedepsei de 12 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani;
  • A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (3) din Codul penal (spălarea de bani), cu stabilirea pedepsei de 6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis;
  • Conform art. 84 din Codul penal, a-i stabili pedeapsa definitiva de 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani.

Termenul de închisoare se va calcula din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării în arest. Acțiunea civilă a BEM a fost admisă integral, cu încasarea acesteia în mărime de 5,29 de miliarde de lei din contul inculpatului, se precizează în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

Imediat după pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău, Șor i-a amenințat pe cei trei magistrați care l-au condamnat. „Magistrații care au luat această decizie vor ajunge, foarte, foarte curând, după gratii. Aș vrea ca ei, urmărind acest video, să știe, că și eu simpatizanții mei cu siguranță nu vom uita cum sub presiune azi a fost luată o decizie ilegală, cu încălcarea tututor normelor legale”, declara Șor.

Șor a plecat din R. Moldova în iunie 2019, imediat după căderea regimului Plahotniuc, iar de atunci se află în Israel. Șor are și cetățenia acestui stat, care, conform Constituției, nu-și extrădează cetățenii. Deși a fost deputat, Șor nu a participat la nicio ședință convocată de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 10:06
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 10:06 // Slider //  Realitatea.md

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

  • Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
  • Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
  • După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
  • De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
  • Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
  • Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
  • Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
  • Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
  • Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
  • De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!