Heineken pleacă din Rusia. Producătorul olandez de bere a anunțat că își vinde operaţiunile locale grupului rus Arnest, pentru suma simbolică de un euro, fără opţiunea de răscumpărare a afacerii, transmite Reuters. Încă de anul trecut, Heineken a anunţat că vrea să iasă de pe piaţa rusă, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Heineken fabrică în Rusia sortimentele Botsjkarev şi Ochota en Tri Medvjedja. Are şapte fabrici de bere în Rusia, unde lucrează 1.800 de persoane. Aceștia îşi vor păstra locurile de muncă în următorii trei ani. Tranzacţia a obţinut toate aprobările necesare. Pierderile vor fi de 300 de milioane de euro.

Şi grupul belgian Anheuser-Busch InBev NV a anunţat recent că suspendă vânzările mărcii de bere Bud în Rusia şi renunţă la toate beneficiile financiare de pe urma societăţii mixte care operează în ţară.

Cel mai mare producător mondial de bere este partener în Turcia şi Ucraina cu Anadolu Efes din Turcia, dar nu este acţionar majoritar. Societatea mixtă AB InBev-Efes are 11 fabrici de bere în Rusia, unde lucrează 3.500 de persoane, şi trei în Ucraina, unde sunt 1.800 de angajaţi.

După lansarea invaziei în 24 februarie, sute de companii s-au retras din Rusia, lăsând în urmă active de miliarde de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bere #Heineken #producator #producator olandez #Rusia

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.