Mark Tkaciuk a anunțat că formațiunea politică „Congresul Civic” părăsește fracțiunea parlamentară „Alternativa”, invocând lipsa unor viziuni și responsabilități comune în cadrul alianței.

Într-o declarație publică, Tkaciuk a subliniat că, în mod tradițional, fracțiunile parlamentare sunt create pentru a reuni politicieni cu aceleași convingeri, scopuri și strategii, dar și pentru a-și asuma în comun responsabilitatea pentru promisiunile făcute alegătorilor.

„Există viziuni comune, obiective comune și responsabilitate comună pentru fiecare cuvânt spus și pentru fiecare promisiune electorală – atunci există fracțiune. Dacă toate acestea lipsesc, atunci nu mai există fracțiune. În situația creată, orice ambiguitate este inadmisibilă. De aceea, Congresul Civic iese din fracțiunea parlamentară Alternativa”, a conchis Tkaciuk.

Amintim că săptămâna trecută, Partidul Mișcarea Alternativă Națională (MAN) a anunțat retragerea din Blocul Alternativa, însă își va menține, la această etapă, prezența în fracțiunea parlamentară Alternativa. Anunțul a fost făcut de liderul formațiunii, Ion Ceban, care a precizat că decizia a fost luată în urma discuțiilor cu cetățenii și cu reprezentanții blocului.

Ulterior, Ion Chicu a venit cu o declarație publică, precizând că Blocul electoral „Alternativa” nu mai există după ce s-au încheiat alegerile parlamentare din 2025. Politicianul a explicat într-un video publicat pe rețelele de socializare că începând cu 1 ianuarie 2026 sunt valabile noile reglementări care prevăd că blocurile politice urmează să se înregistreze la Comisiile Electorale Centrale.

Blocul Politic ”Alternativa” a fost creat la începutul anului 2025. Acordul oficial de constituire a blocului a fost semnat pe 7 februarie de către Ion Ceban (Mișcarea Alternativa Națională – MAN), Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – PDCM), Alexandr Stoianoglo (fost procuror general și candidat la președinție) și Mark Tkaciuk (Partidul Congresul Civic). Ulterior, pe 25 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat oficial entitatea ca bloc electoral pentru participarea la alegerile parlamentare.

După alegerile parlamentare din toamna anului 2025, Alternativa a obținut 8 mandate în Parlament, după plecarea lui Tkaciuk, numărul Alternativa va rămâne cu doar 7 deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alternativa #Mark Tkaciuk #parlament

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.