Republica Moldova devine tot mai atractivă pentru investitori, deoarece urmează modelul de dezvoltare al statelor care au aderat anterior la Uniunea Europeană. Declarația aparține comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, și a fost făcută în cadrul EU-Moldova Investment Conference, desfășurată la Chișinău. Potrivit oficialei europene, reformele, consolidarea statului de drept și apropierea de UE sporesc încrederea mediului de afaceri și deschid noi oportunități de dezvoltare economică pentru țară, transmite IPN.

Marta Kos a subliniat că Moldova înregistrează progrese rapide atât în procesul de aderare la UE, cât și în implementarea reformelor asumate prin Planul de creștere al UE. Potrivit acesteia, țara a realizat deja 93% din reformele prevăzute, un nivel care depășește performanțele altor state candidate beneficiare ale unor programe similare.

„Investițiile generează creștere economică și inovație, iar creșterea economică aduce prosperitate, și atunci urmează partea cea mai importantă: oamenii beneficiază direct de aceste schimbări”, a declarat comisara europeană.

Oficiala a anunțat că UE a primit peste 75 de proiecte investiționale din partea companiilor interesate de Republica Moldova. Primele opt companii au semnat scrisori de intenție pentru investiții estimate la circa 208 milioane de euro. Totodată, instituțiile financiare și-au exprimat disponibilitatea de a mobiliza până la 443 de milioane de euro. „În total, sprijinul UE generează investiții planificate de până la 640 de milioane de euro. Împreună cu investițiile private de 364 de milioane de euro anunțate de Guvernul Republicii Moldova, valoarea totală a investițiilor depășește un miliard de euro. Acesta este rezultatul muncii voastre”, a adăugat Marta Kos.

La rândul său, președinta Maia Sandu a declarat că interesul investitorilor pentru Republica Moldova este rezultatul transformărilor din ultimii ani și al angajamentului ferm pentru integrarea europeană. Șefa statului a menționat că țara oferă tot mai multe garanții investitorilor prin consolidarea statului de drept, combaterea corupției și alinierea la normele europene.

„Atunci când investiți în Moldova, investiți într-o țară al cărei viitor este ancorat în Europa. Investiți într-o țară care adoptă reguli europene privind concurența, tratamentul echitabil și protecția pe care orice investitor serios o așteaptă”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, Uniunea Europeană este principalul partener în transformarea economică a țării, iar Planul de creștere, în valoare de aproape două miliarde de euro, va susține dezvoltarea infrastructurii, modernizarea industriei și crearea unor noi oportunități economice. Maia Sandu a subliniat că fondurile sunt direcționate către proiecte concrete și recompensează reformele implementate de autorități.

Totodată, premierul Alexandru Munteanu a afirmat că Republica Moldova nu mai este doar o piață mică din Europa de Est, ci un viitor stat membru al UE și un partener de încredere pentru mediul de afaceri european. Potrivit acestuia, integrarea europeană înseamnă instituții mai puternice, reguli mai clare și un climat investițional mai predictibil.

„Pentru Moldova, integrarea europeană nu reprezintă doar o destinație politică. Este o transformare economică. Înseamnă instituții mai puternice, o guvernare mai bună și un mediu de afaceri mai predictibil. Exact această Moldovă o construim”, a declarat premierul.

EU-Moldova Investment Conference, organizată de Guvern și Comisia Europeană, marchează un an de la lansarea Planului de Creștere pentru Moldova. Evenimentul a reunit investitori, reprezentanți ai instituțiilor financiare și factori de decizie pentru a discuta oportunitățile de investiții în domenii precum energia, agroalimentarul, infrastructura, transportul, producția avansată, inovarea și tehnologiile digitale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#investitii #Marta Kos #Republica Moldova #Uniunea Europeana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.