Moldovagaz informează consumatorii finali despre expirarea termenului limită de achitare a facturii de plată, emisă pentru luna ianuarie 2023, și anume la 15 februarie 2023 pentru consumatori noncasnici, iar la 20 februarie 2023 la cei casnici.

Astfel, conform situației la 22 februarie 2023 datoria consumatorilor finali pentru gazele naturale furnizate in luna ianuarie curent s-a cifrat la 318,657 milioane lei, inclusiv 64,829 milioane lei la consumatori noncasnici, și 253,828 milioane lei la cei casnici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu scopul evitării majorării soldului datoriei consumatorilor finali pentru gazele naturale furnizate, în temeiul pct. 104-105 din Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr.113/2019 din 19 aprilie 2019, vor fi deconectate instalațiile de gaze naturale ale consumatorilor-debitori de la rețeaua de distribuție a gazelor naturale

– începând cu data de 27 februarie 2023 la consumatorii noncasnici

– începând cu data de 01 martie 2023 la consumatorii casnici, respectându-se prevederile Legii nr.340 din 08 decembrie 2022 cu privire la interzicerea deconectărilor de la serviciile locativ-comunale în perioada rece a anului.

Prin urmare, SA „Moldovagaz” solicită consumatorilor-debitori să stingă restanța pentru gazele naturale furnizate.

#datorie #gaz #Moldovagaz

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.