SpaceX, compania lui Elon Musk, urma să lanseze luni dimineața devreme următoarea echipă a Stației Spațiale Internaționale pe orbită, un astronaut din Emiratele Arabe Unite și un cosmonaut rus urmând să se alăture celor doi membri ai echipajului NASA pentru acest zbor, potrivit Reuters.

Vehiculul de lansare al SpaceX, format dintr-o rachetă Falcon 9 și o capsulă Crew Dragon operată în mod autonom, denumită Endeavour, urma să decoleze la ora 1:45 EST (0645 GMT) de la Centrul Spațial Kennedy al NASA din Cape Canaveral, Florida.

Cei patru membri ai echipajului ar trebui să ajungă la Stația Spațială Internațională (ISS) aproximativ 25 de ore mai târziu, marți dimineață, pentru a începe o misiune de șase luni în microgravitație la bordul laboratorului orbital aflat la aproximativ 420 km deasupra Pământului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Desemnată Crew 6, misiunea marchează cea de-a șasea echipă pe termen lung pe ISS pe care NASA o transportă la bordul SpaceX de când compania privată fondată de Musk a început să trimită astronauți americani pe orbită în mai 2020. NASA a declarat că revizuirea pregătirii pentru lansare a misiunii a fost finalizată sâmbătă și că zborul a primit „undă verde” pentru a trece la decolare așa cum a fost planificat.

„Toate sistemele și vremea arată bine pentru lansare”, a scris Musk .

Cel mai recent echipaj l ISS este condus de comandantul misiunii Stephen Bowen, în vârstă de 59 de ani, un fost ofițer de submarin al Marinei americane care a înregistrat peste 40 de zile pe orbită, fiind veteran a trei zboruri cu naveta spațială și a șapte ieșiri în spațiu.

Colegul astronautului NASA Warren „Woody” Hoburg, 37 de ani, inginer și aviator desemnat ca pilot al echipajului 6, va efectua primul său zbor în spațiu.

Misiunea Crew 6 se remarcă, de asemenea, prin includerea astronautului din Emiratele Arabe Unite Sultan Alneyadi, 41 de ani, doar a doua persoană din țara sa care zboară în spațiu și prima care participă la o misiune de pe teritoriul SUA ca parte a unui echipaj pentru stația spațială.

#Space X #spatiu #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.