Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Poșta Moldovei lansează noi mărci poștale dedicate unor personalități care au schimbat lumea

21 Nov. 2025, 09:24
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
21 Nov. 2025, 09:24 // Societate //  Cătălina Boico

Poșta Moldovei a pus în circulație astăzi, 21 noiembrie, seria de mărci poștale „Invenții și descoperiri”, însoțită de plicurile „Prima Zi”, dedicate unor personalități care au schimbat lumea prin ingeniozitatea și contribuțiile lor științifice.

Seria omagiază pe Emile Berliner (1851 – 1929), inventator german-american, părintele discului audio și al gramofonului, care a revoluționat înregistrarea și reproducerea sunetului, Wilhelm Conrad Röntgen (1845-1923), fizician german, celebru pentru descoperirea razelor X și pe astronomul american Clyde Tombaugh (1906-1997), cunoscut pentru descoperirea planetei Pluto în 1930, eveniment ce a deschis drumul studiului regiunii îndepărtate a Sistemului Solar, astăzi cunoscută ca Centura Kuiper.

Două dintre mărci au o valoare nominală de 5 lei, iar a treia – de 13,50 lei, fiecare fiind tipărită într-un tiraj de 40.000 de exemplare. Plicurile „Prima Zi” au fost lansate într-o ediție limitată de 150 de exemplare, subliniind caracterul exclusiv și valoarea specială a acestei emisiuni filatelice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Emisiunea este realizată de artistul și machetatorul Eugeniu Verebceanu, iar mărcile poștale pot fi achiziționate din toate oficiile poștale din țară.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 14:05
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2026, 14:05 // Politica //  Realitatea.md

Deputata Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în cadrul unui briefing susținut astăzi, 20 noiembrie, a analizat pozițiile de negociere ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Potrivit spuselor sale, Guvernul își asumă angajamente majore, cu termene și perioade de tranziție care îi vor afecta direct pe cetățeni și pe antreprenori, dar aceste poziții nu au fost consultate cu Parlamentul și în context ea a anunțat că a adresat un demers către vicepremierul pentru Integrare Europeană.

Parlamentara a menționat că, Republica Moldova a deschis 4 din cele 6 clustere (24 din 33 de capitole) și a prezentat Comisiei Europene 4 poziții de negociere, pe fondul unei creșteri economice de doar 0,6% și al unei inflații de 10,77%, dar și că „a negocia nu înseamnă a accepta cu orice preț. Ritmul alert mizează pe cantitate și știrbește din calitatea deciziilor”.

Ea a spus că, Clusterul 1 – Valori fundamentale. Moldova nu a cerut perioade de tranziție pentru capitolele-cheie. De îndeplinirea celor 6 criterii intermediare privind statul de drept depinde închiderea oricărui alt capitol. Legile se adoptă rapid pe hârtie, dar lipsesc banii, infrastructura și cadrele pentru aplicarea lor, mai ales la nivel local. Clusterul 2 – Piața internă. UE cere ca, după aderare, statele membre să poată restricționa temporar accesul lucrătorilor moldoveni pe piața muncii. În cazul Poloniei și al Croației, astfel de restricții au durat până la 7 ani.

„Interesul nostru este accesul cât mai rapid și garanții clare pentru cetățenii care deja lucrează legal în UE”, a subliniat ea.

Politiciana a constatat că „Guvernul a cerut, la rândul său:

  • 30 de ani de restricții la cumpărarea terenurilor agricole și forestiere;
  • 5 ani pentru ajutoarele de stat, inclusiv Moldova IT Park, IMM-uri și parcuri industriale;
  • 5 ani pentru majorarea garanției depozitelor până la 100.000 de euro;
  • 5 ani pentru reautorizarea medicamentelor, ca să nu dispară de pe piață produse fără alternativă.

Și în Clusterul 3 se cer perioade de tranziție: 5 ani pentru TVA la inputurile agricole și pentru acciza la motorină, 6 ani pentru Moldova IT Park. Clusterul 6 – Relații externe. UE cere ca Moldova să denunțe până la aderare acordurile de liber schimb cu țările terțe, adică să iasă din zona de liber schimb a CSI și să renunțe la acordul cu Turcia. Chiar poziția Guvernului recunoaște că piața CSI rămâne strategică: mere: 70,7% din export în 2024; medicamente: peste 50% din export; vinuri: până la 29,3% din export.

Exportul agroalimentar în Turcia a depășit 304 milioane de dolari în 2022. Guvernul cere de la UE asistență compensatorie, dar admite „ajustări structurale semnificative” pentru producători. Totodată, Moldova s-a angajat să urce alinierea la sancțiunile UE de la 86,6% la 100%, inclusiv la cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei”.

Olga Cebotari a remarcat că, punctul 23 din anexa nr. 2 la HG nr. 180/2024 obligă Guvernul să consulte comisia parlamentară pentru integrare europeană înainte de a aproba pozițiile de negociere. Prevederea nu a fost respectată: niciuna dintre pozițiile prezentate la Bruxelles nu a fost consultată cu comisia. Din acest motiv, a adresat o interpelare oficială viceprim-ministrului pentru Integrare Europeană. Potrivit spuselor sale, Parlamentul trebuie implicat atunci când încă putem influența termenele și perioadele de tranziție, nu după ce pozițiile au plecat la Bruxelles.

Deputata a propus ca proiectele de poziții cu impact major să fie transmise din timp Comisiei, iar Comisia ar urma să audieze miniștrii și să emită un aviz înainte ca pozițiile să fie definitivate.

„Interesul național trebuie să fie în prim-plan și să fie respectat”, a conchis vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!