Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere cu prim-ministra Ucrainei, Iulia Sviridenko, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik, Croația. Discuțiile s-au axat pe consolidarea rezilienței regionale, securitatea energetică și aprofundarea cooperării bilaterale, în contextul provocărilor generate de războiul din țara vecină.

Oficialii au făcut un schimb de evaluări privind crizele recente care au afectat regiunea și au analizat modul în care Moldova și Ucraina au reușit să le gestioneze prin coordonare și sprijin reciproc. De asemenea, a fost abordată situația poluării râului Nistru din luna martie 2026, când intervenția rapidă și cooperarea dintre autorități au permis limitarea impactului asupra populației și mediului, precum și criza energetică generată de avarierea liniei Vulcănești-Isaccea, depășită fără deconectări majore.

Alexandru Munteanu a menționat că aceste experiențe au demonstrat atât vulnerabilitățile comune, cât și capacitatea celor două state de a acționa eficient în situații de criză.

„Am trecut împreună prin situații dificile și am demonstrat că putem acționa rapid, coordonat și responsabil. Reziliența nu se construiește în teorie, ci în astfel de momente. De aceea, este esențial să consolidăm în continuare cooperarea noastră, în special în domenii critice precum energia, infrastructura și protecția mediului”, a declarat premierul.

Premierii au discutat, de asemenea, și despre necesitatea accelerării proiectelor de interconectare energetică și dezvoltării infrastructurii, pentru a reduce dependențele critice și a crește securitatea energetică a ambelor state. A fost evidențiat rolul cooperării regionale și al parteneriatelor europene în gestionarea eficientă a crizelor și în consolidarea stabilității în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că premierul Munteanu s-a întâlnit la Dubrovnik cu Jan Růžička, Director pentru relații externe al PPF Group, unul dintre cele mai mari grupuri internaționale de investiții cu sediul în Cehia, cu prezență diversificată în mai multe regiuni și sectoare economice.

Discuțiile s-au axat pe consolidarea și extinderea investițiilor deja existente ale grupului ceh pe teritoriul Republicii Moldova, precum și pe identificarea unor noi oportunități de dezvoltare economică.

Premierul Munteanu, la Dubrovnik: Întâlnire cu unul dintre cei mai mari investitori cehi despre oportunități în Moldova

#Alexandru Munteanu #discuții #prim-ministru #Ucraina

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.