Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, va susține miercuri, în fața Parlamentului European, discursul anual privind starea Uniunii, în care va prezenta principalele priorități și direcțiile strategice ale UE pentru anul următor.

Cu toate acestea, la doar 10 luni de la începutul celui de-al doilea mandat, von der Leyen se confruntă cu presiuni tot mai mari. Potrivit POLITICO, ea pare să fi nemulțumit aproape toate taberele politice, ceea ce transformă un discurs ce ar fi trebuit să fie de rutină într-un moment tensionat și cu miză ridicată.

Cu nouă luni în urmă, von der Leyen rostea discursul inaugural al celui de-al doilea său mandat, într-un context în care Uniunea Europeană părea să își regândească direcția, adaptându-se la noi realități politice și economice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În paralel, doi foști prim-miniștri italieni, Enrico Letta și Mario Draghi, publicaseră rapoarte influente privind piața unică și competitivitatea UE, subliniind necesitatea unor schimbări semnificative de politică pentru revitalizarea economiei europene. În plus, alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite a accentuat sentimentul de urgență privind consolidarea economică a Europei.

Von der Leyen, sub presiune din toate direcțiile

La doar 10 luni de la începerea celui de-al doilea mandat, Ursula von der Leyen se confruntă cu o criză de încredere la nivel european. Criticile vin atât din Parlamentul European, cât și din interiorul Comisiei, dar și pe fondul tensiunilor geopolitice globale.

Susținerea politică se clatină

Tradiționalii aliați ai PPE, inclusiv liberalii, socialiștii și verzii, își exprimă tot mai des nemulțumirea față de lipsa de leadership, acuzând Comisia de stagnare și lipsă de transparență. Moțiunea de cenzură din iulie a deschis calea pentru o posibilă serie de astfel de atacuri politice – o nouă moțiune este deja în pregătire pentru octombrie.

Polarizare și tensiuni înainte de discursul despre Starea Uniunii

În mod normal, discursul SOTEU marchează începutul formal al sezonului politic, dar în acest an atmosfera este tensionată. Deși von der Leyen poate invoca câteva inițiative majore, precum fondul de apărare de 150 de miliarde de euro, multe dintre acestea sunt contestate sau chiar atacate în instanță.

Nemulțumiri din toate direcțiile

Grupurile de stânga o critică pentru lipsa de reacție în privința conflictului din Gaza și acordurile comerciale controversate, în timp ce dreapta radicală pregătește și ea moțiuni de cenzură, nemulțumită de pactul Mercosur. Inclusiv membri ai PPE exprimă frustrări legate de transparență și consultare.

#presiune #UE #von der Leyen

Toate cele nouă persoane reținute într-un dosar de escrocherie cu presupuse investiții în acțiuni și criptomonede au fost plasate în arest. Suspecții, cu vârste cuprinse între 22 și 43 de ani, ar fi făcut parte dintr-o grupare care ar fi obținut bani de la cetățeni din mai multe țări, după ce le promitea câștiguri rapide și considerabile. Decizia a fost pronunțată de magistrați sâmbătă, 7 noiembrie.

Potrivit Inspectoratului Național de Investigații (INI), gruparea ar fi atras victimele prin intermediul publicității online, vizând în special persoane în etate. Acestea erau îndemnate să investească bani pe platforme de tranzacționare create în prealabil de membrii grupării.

Pentru a le câștiga încrederea, suspecții s-ar fi prezentat drept o echipă de experți financiari și ar fi activat sub paravanul unei companii cu o denumire credibilă. Anchetatorii au stabilit că persoanele recrutate pentru a lucra în cadrul grupării ar fi fost supuse inclusiv testării la poligraf, metodă prin care organizatorii ar fi încercat să se asigure că acestea nu vor divulga informații despre activitatea infracțională.

În urma investigațiilor, oamenii legii au identificat centrul de apel folosit de grupare. Vineri seara, ofițerii INI, împreună cu procurorii PCCOCS și angajații BPDS „Fulger”, au efectuat percheziții la sediul acestuia, în urma cărora au fost reținute nouă persoane, inclusiv presupusul lider al grupării.

Majoritatea suspecților sunt originari din Republica Moldova, inclusiv din Chișinău, raionul Cimișlia și regiunea transnistreană. Printre aceștia se numără și cetățeni ai României și Ucrainei.