Șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, are statut de bănuit în dosarul atacului de la Aeroport. Funcționarului i se incriminează neglijență în serviciu.

„Astăzi, 18 septembrie 2023, am fost informat cu privire la ordonanța emisă la data de 15 septembrie 2023, de către Procurorul cu misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale, în care am fost recunoscut în calitate de bănuit cu privire la pretinsa comitere a infracțiunii de neglijență în serviciu, legată de evenimentele tragice ce au avut loc la data de 30 iunie 2023, în sala de sosiri din Aeroportul Internațional Chișinău”, transmite Vasiloi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vasiloi a precizat că va prezenta un raport și va solicita acordarea unui concediu neplătit pentru mai mult de 30 de zile. Șeful Poliției de Frontieră a transmis victimelor atacului de la Aeroport condoleanțe.

Anterior, şeful Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, declara în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV că Procuratura urmează să prezinte un raport. Potrivit lui, dacă se va constata că Rosian Vasiloi a admis neglijenţă de serviciu, acesta ar putea fi demis.

#Aeroport #atac #banuit #neglijenta de serviciu #vasilo #Vasiloi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.