Trei ambulanțe de terapie intensivă mobilă pentru nou-născuții din Republica Moldova au fost donate serviciului național consultativ și transfer interspitalicesc al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP).

Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Sănătății, autosanitarele, donate de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), achiziționate cu sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite ale Americii, sunt echipate cu dispozitive medicale performante de terapie intensivă mobilă, ce permit transferul bebelușilor aflați în stare critică în condiții de maximă siguranță către instituțiile medicale pentru îngrijiri specializate.

„În fiecare ambulanță sunt instalate incubator de transport, ventilator pentru respirație artificială neonatal, monitor pentru măsurarea funcțiilor vitale, aspirator de urgență pentru nou-născuți, defibrilator, laringoscop, trusă medicală de urgență. Acestea funcționează ca un sistem de alimentare autonom, garantând operativitate neîntreruptă.

Donația, în valoare de peste 8 milioane de lei, reprezintă un pas semnificativ în consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din Republica Moldova, în contextul creșterii cererii pentru servicii medicale de urgență, ca urmare a crizei refugiaților”, se arată în comunicatul emis de minister.

Totodată, în cadrul evenimentului, UNFPA a donat un lot de manechine medicale Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească și Spitalului Clinic Bălți.

Donația, în valoare de peste 800 000 de lei, are scopul de a îmbunătăți pregătirea practică a cadrelor medicale, inclusiv a studenților, rezidenților și personalului medical cu studii medii, în domeniul sănătății sexuale și reproductive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambulante #Guvernul SUA #Ministerul Sănătății #nou-născuți #UNFPA

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.