În 2025 se vor aloca 20 milioane de lei din bugetul de stat pentru realizarea unui program național de renovare a bisericilor, relatează IPN. Primele vor beneficia de sprijini lăcașurile amplasate pe traseele turistice naționale.

Inițiativa a fost anunțată de speakerul Igor Grosu. Potrivit lui, prin intermediul investițiilor de acest gen se promovează și valorifică locurile sfinte din țară, monumentele istorice și tradițiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În ultimii ani, am făcut investiții importante la Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, un loc emblematic pentru Moldova, am redeschis ușile bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căușeni, iar Uniunea Europeană ne-a ajutat să restaurăm mănăstirea rupestră de la Țîpova, Cavoul familiilor Macri-Donici de la Dubăsarii-Vechi sau turnul Clopotniței din Vadul-Rașcov”, a transmis șeful Legislativului.

În opinia lui Igor Grosu, monumentele menționate „sunt exemple concrete prin care se încearcă valorificarea patrimoniul cultural al Republicii Moldova”.

#bani #biserici #buget #Igor Grosu #renovare

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.