Vineri, 1 august, la Kiev a fost declarată zi de doliu în memoria victimelor atacului masiv rusesc din noaptea de 30 spre 31 iulie. Anunțul a fost făcut de către primarul Vitalii Kliciko. Astfel, în această zi, steagurile vor fi coborâte în bernă pe toate clădirile municipale din oraș, iar evenimentele de divertisment vor fi interzise.

Potrivit informațiilor, 11 persoane și-au pierdut viața în urma loviturii masive de noapte cu drone și rachete, iar peste o sută au fost rănite. Atacul a fost dublu, primul val de drone a avut loc înainte de ora 03:20, iar după o scurtă pauză, la 04:30 dimineața, s-a declanșat o nouă alertă de raid aerian, urmată de alte explozii.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că autoritățile din Rusia sunt dintr-o altă epocă.

„Sunt blocate mental într-un alt secol – o perioadă de violență brutală, deportări și ignorare absolută a drepturilor omului și a principiilor egalității”, a spus Zelenski.

El a declarat că este momentul ca bunurile Rusiei din străinătate să nu fie doar blocate ci confiscate, ca una din măsurile pentru a-i determina pe agresori să oprească războiul. Zelenski a spus însă că doar o schimbare de regim la Moscova ar împiedica Rusia să mai fie o amenințare pentru vecini.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, liderul american a anunțat că reduce termenul ultimatumului de 50 de zile, stabilit pe 14 iulie, oferindu-i lui Putin maximum 12 zile pentru a încheia războiul. Într-un mesaj transmis de Casa Albă pe 29 iulie, Donald Trump a declarat că Rusia are zece zile la dispoziție să oprească războiul împotriva Ucrainei, în caz contrar urmând să fie impuse noi tarife vamale și sancțiuni.

#atac rusesc #doliu #Kiev

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.