Vineri, 1 august, la Kiev a fost declarată zi de doliu în memoria victimelor atacului masiv rusesc din noaptea de 30 spre 31 iulie. Anunțul a fost făcut de către primarul Vitalii Kliciko. Astfel, în această zi, steagurile vor fi coborâte în bernă pe toate clădirile municipale din oraș, iar evenimentele de divertisment vor fi interzise.

Potrivit informațiilor, 11 persoane și-au pierdut viața în urma loviturii masive de noapte cu drone și rachete, iar peste o sută au fost rănite. Atacul a fost dublu, primul val de drone a avut loc înainte de ora 03:20, iar după o scurtă pauză, la 04:30 dimineața, s-a declanșat o nouă alertă de raid aerian, urmată de alte explozii.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că autoritățile din Rusia sunt dintr-o altă epocă.

„Sunt blocate mental într-un alt secol – o perioadă de violență brutală, deportări și ignorare absolută a drepturilor omului și a principiilor egalității”, a spus Zelenski.

El a declarat că este momentul ca bunurile Rusiei din străinătate să nu fie doar blocate ci confiscate, ca una din măsurile pentru a-i determina pe agresori să oprească războiul. Zelenski a spus însă că doar o schimbare de regim la Moscova ar împiedica Rusia să mai fie o amenințare pentru vecini.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, liderul american a anunțat că reduce termenul ultimatumului de 50 de zile, stabilit pe 14 iulie, oferindu-i lui Putin maximum 12 zile pentru a încheia războiul. Într-un mesaj transmis de Casa Albă pe 29 iulie, Donald Trump a declarat că Rusia are zece zile la dispoziție să oprească războiul împotriva Ucrainei, în caz contrar urmând să fie impuse noi tarife vamale și sancțiuni.

#atac rusesc #doliu #Kiev

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, argumentând că nivelul actual de remunerare face profesia mai puțin atractivă pentru tinerii specialiști și contribuie la menținerea posturilor vacante în instanțe. Președintele CSM, Sergiu Caraman, susține că problema salarizării influențează direct eficiența actului de justiție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit lui Caraman, doar în 2025 au fost organizate peste 35 de concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante de judecător, însă acestea nu au atras suficienți candidați.

„Dacă în 2010 aveam 10 doritori pentru un singur loc la Institutul Național al Justiției, astăzi, din cele 30 de funcții scoase la concurs, avem puțin sub 25 de candidați. Practic, nu mai avem nici măcar un candidat pentru fiecare funcție”, a declarat președintele CSM.

Acesta a precizat că un judecător începător de la prima instanță câștigă, în medie, aproximativ 25.000 de lei pe lună. În opinia sa, nivelul salariului nu este suficient de atractiv în raport cu responsabilitatea funcției, volumul mare de muncă și condițiile în care activează unii magistrați.

„Atunci când CSM insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, nu o face pentru confortul celor care activează astăzi în sistem. Vorbim, până la urmă, despre eficiența justiției”, a subliniat Sergiu Caraman.

Președintele CSM a mai atras atenția că unele instanțe își desfășoară activitatea în sedii care nu oferă condiții corespunzătoare pentru înfăptuirea justiției.