45 de primării din cele 898 câte există în Republica Moldova și-au manifestat, până în prezent, intenția să treacă prin procesul de amalgamare. Potrivit directorului executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, două treimi dintre beneficiarii acestor programe sunt primăriile mai mari, care au aplicat și au câștigat diverse proiecte în beneficiul cetățenilor, în timp ce satele mici ratează oportunități de finanțare din lipsă de capacități, transmite moldova1.md.

Amalgamarea voluntară are atât provocări legate inclusiv de lipsa resurselor financiare necesare, cât și beneficii, explică Viorel Furdui.

„Autoritățile locale din Republica Moldova au trecut prin atâtea transformări și reforme… Poate că asta e una dintre cauzele pentru care acest proces de amalgamare nu se mișcă așa de repede. (…) O întrebare foarte importantă: resursele pentru susținerea acestui proces. Credem că sunt foarte puțini bani destinați. Acest proiect are nevoie de mult mai mult – de zece ori mai mulți bani. Se operează cu o sumă de 150-200 de milioane de lei la bugetul de stat pentru amalgamare, dar cunoaștem faptul că doi ani la rând nu au fost folosiți. Pentru că nu au fost inițiative. Pe de o parte, există bani, dar pe de alta, nu prea se rupe lumea să aplice și să-i folosească. Dacă facem niște calcule despre costurile aproximative ale unui drum, să construiești un apeduct ca să asiguri acele trei, patru, cinci sate, practic, suma aceasta ar trebui investită într-o singură amalgamare”, calculează directorul executiv al Congresului Autorităților Locale.

Potrivit lui Furdui, amalgamarea este utilă, dar nu soluționează problema fragmentării teritoriale și a creșterii capacității autorităților locale. Din acest motiv, pot fi aplicate și alte opțiuni prin care localitățile se pot alia în procesele administrative.

„Situația este diferită în comunități. Este mult mai complexă decât părea la început această unificare, amalgamare. De aceea, credem că, în cazul dat, trebuie să ne grăbim, dar încet. Cei care sunt gata pot să folosească amalgamarea voluntară. Exemplele de mai sus sunt bune. În procesul de pregătire, este nevoie de Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, cooperare intermunicipală. Mai sunt și situații în care, pur și simplu, se creează două-trei primării cu un serviciu comun. Sau cei mici pot, prin decizia consiliului local, să delege atribuțiile la o primărie mai mare. În Republica Moldova există acest concept de <oraș ca pol de creștere>, orașe cărora să le acordăm mai multe posibilități și care să cuprindă și localitățile din apropiere”, a conchis Viorel Furdui.

Potrivit pronosticurilor făcute de Guvern, la finalul primei etape a procesului de amalgamare – anul 2026, vor fi înregistrate cel puțin 50 de primării care s-au unit voluntar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amalgamare #CALM #interes mic #localitati

Secretarul Consiliului suprem de securitate națională din Iran, Mohsen Rezaei, a amenințat că forțele Teheranului vor lovi bazele americane, inclusiv cele din Europa, dacă acestea vor fi utilizate pentru lansarea de atacuri împotriva țării sale, relatează antena3.ro.

„Dacă avioane americane decolează de la o bază militară americană, chiar dacă aceasta se află într-o țară europeană sau într-o altă regiune îndepărtată, pentru a bombarda Iranul, vom lovi aceste baze”, a declarat el într-un interviu acordat de la Teheran canalului de televiziune libanez al-Mayadeen.

Riposta Iranului la noile lovituri americane ar urma să vizeze „cele mai îndepărtate instalații militare americane, inclusiv cele pe care încă nu le-am atacat. Am putea chiar ataca unele insule pe care (ei) le consideră a fi în afara razei de acțiune a rachetelor noastre”, a adăugat el, fără alte precizări.

Secretarul de stat american exclude o operațiune majoră în Iran

Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a exclus, marți, o operațiune militară majoră împotriva Iranului, completând declarațiile anterioare ale președintelui Donald Trump, care a apreciat drept „puțin probabilă” reluarea loviturilor.
Războiul între Iran și SUA a fost declanșat în data de 28 februarie printr-o ofensivă israeliano-americană împotriva Teheranului.

Conflictul s-a extins apoi în mai multe țări din Orientul Mijlociu, aliate ale SUA, atacate drept represalii cu rachete și drone de regimul teocratic.

La mai mult de opt luni de la izbucnirea luptelor, eforturile diplomatice continuă, în încercarea de a pune capăt ostilităților, fără însă a se înregistra progrese vizibile.

Iranul cere SUA dezghețarea activelor sale din străinătate și ridicarea sancțiunilor, în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz, pe care o blochează de la începutul ostilităților.

Secretarul Consiliului de securitate din Iran spune că problema nucleară nu se află pe masa discuțiilor cu Statele Unite

În interviul citat de AFP, Mohsen Rezaei a declarat că problema nucleară nu face „în prezent” parte din discuțiile cu SUA.

Potrivit acestui oficial, Iranul a stabilit deja linii roșii pe acest subiect, în special în ceea ce privește „exportul, chiar și în cantități mici, de material (nuclear) îmbogățit în afara Iranului”.

Programul nuclear iranian se află de mult timp în centrul tensiunilor dintre puterile occidentale şi Teheran, care a negat întotdeauna că ar intenționa să se doteze cu arma atomică.

Armata americană a anunțat, vineri, că va oferi o recompensă de până la 20 milioane de dolari oricui are informații despre programul nuclear iranian, o ofertă calificată drept „execrabilă” de către iranieni.