10 lucruri mai puțin cunoscute despre faraonul Amenhotep al III-lea

Anii de domnie ai faraonului Amenhotep al III-lea sunt considerați a fi apogeul civilizației egiptene antice.

Cunoscut sub numele de Amenhotep Magnificul sau Amenhotep cel Mare, Amenhotep al III-lea a fost al nouălea faraon al Dinastiei a XVIII-a și a domnit între 1386 și 1349 î.Hr.

Domnia sa a fost marcată atât de putere politică, cât și de realizări culturale, iar rezultatul a fost o perioadă de splendoare artistică, prosperitate și putere internațională fără precedent, indică History Hit. Astăzi, Amenhotep al III-lea este amintit de sutele de statui care îl înfățișează și care rămân pentru viitor, însumând mai mult decât orice alt faraon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

1. Era fiul lui Tutmos IV

Amenhotep era fiul lui Tutmos al IV-lea și al soției sale minore Mutemwiya. Născut probabil în jurul anului 1401 î.Hr., Amenhotep a comandat mai târziu ca reprezentarea nașterii sale divine să fie afișată la Templul Luxor.

Astfel susținea că adevăratul său tată a fost zeul Amon, care și-a luat forma lui Tutmos IV la concepție.

2. A ales drept soție o femeie de rând

Probabil că Amenhotep al III-lea a devenit faraon la vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani. Este probabil ca un regent să fi guvernat până când a ajuns la vârsta potrivită.

Cu toate acestea, nu există nicio înregistrare a unui astfel de regent. În vârstă de aproximativ 12 ani și înainte de a deveni rege, faraonul Amenhotep s-a căsătorit cu Tiy, un om de rând.

În plus, căsătoria nu părea să fie motivată politic, ci în schimb a fost un parteneriat de sentiment autentic. Amenhotep i-a construit soției sale un lac vast în orașul T’aru, apoi a organizat un festival pe lac la care el și soția sa au navigat pe o barcă numită „Discul frumuseților”.

3. A avut cel puțin șase copii

Tiy a avut cel puțin șase copii cu Amenhotep. Cel mai mare și moștenitorul tronului, Tutmos a murit, ceea ce înseamnă că fratele său Amenhotep al IV-lea (numit mai târziu Akhenaton) a urcat ulterior pe tron.

De asemenea, cuplul a avut mai multe fiice numite Sitamun, Henuttaneb, Iset, Nebetah și Beketaten. Amenhotep este, de asemenea, uneori creditat pentru tatăl lui Smenkhkare sau Tutankhamon, dar acest lucru este incert.

4. Era un expert în diplomație

Domnia lui Amenhotep a fost în mare parte pașnică. Se știa că s-a angajat în activități militare o singură dată, în al cincilea an de domnie, când a călătorit în Nubia pentru a înăbuși o rebeliune. El a fost un maestru al diplomației, punându-și alte națiuni în slujbă, ademenindu-le cu aur și alte daruri. El a aranjat și căsătorii politice cu surorile și fiicele sale.

5. A fost primul faraon care a emis buletine regale de știri

Amenhotep a fost primul faraon care a folosit buletinele regale de știri pentru a împărtăși informații despre căsătoriile sale, proiectele de construcție și excursiile de vânătoare.

De exemplu, în primii săi ani, iubea călătoriile de vânătoare și a emis materiale comemorative mari în tot imperiul pentru a-și proclama câteva dintre isprăvile sale.

6. Faraonul era și un protector al artelor

Marea bogăție pe care a acumulat-o imperiul lui Amenhotep a dus la o revărsare de talent artistic. Patronatul său a stabilit noi standarde de realism și calitate în reprezentare, iar lucrările sale de construcție se găsesc și astăzi în tot Egiptul.

De exemplu, multe dintre cele mai frumoase statui din arta egipteană au fost comandate de Amenhotep, iar una dintre cele mai faimoase clădiri ale Egiptului Antic, Templul din Luxor, este probabil cea mai mare realizare a sa.

7. Faraonul l-a promovat pe vechiul zeu al Soarelui, Ra

Faraonul manifesta cea mai înaltă formă de devotament față de Amon-Ra, o combinație a zeității tebane Amon și a zeului Soarelui egiptean, Ra. Patronajul pe care Amenhotep îl acorda religiei a oferit o ocazie perfectă pentru cel mai mare interes al său, anume artele și proiectele de construcție.

S-a susținut că numai aceste monumente îl fac mai mult decât demn de numele său, Amenhotep „cel Magnific”.

8. Faraonul a suferit de grave probleme de sănătate

Studiile asupra mumiei exhumate a lui Amenhotep au demonstrat că acesta a suferit de artrită și obezitate în ultimii săi ani.

În plus, probabil că suferea constant de dureri din cauza dinților uzați și plini de carii. Se crede că a murit între 40 și 50 de ani.

9. A fost îngropat în Valea Regilor

Amenhotep a fost îngropat în Valea Regilor, din afara Tebei. Mormântul său este cel mai mare din Valea de Vest a Regilor și include două camere laterale ale Marilor Sale Soții Regale, deși pare că niciuna dintre ele a fost îngropată acolo.

10. Prin comparație cu ceilalți faraoni, Amenhotep are cele mai multe statui care au supraviețuit trecerii timpului

Peste 250 de statui ale lui Amenhotep au rămas din perioada domniei sale, ceea ce înseamnă că are cele mai multe astfel de statui dintre orice faraon egiptean.

Statuile acoperă întreaga sa viață, ceea ce înseamnă că oferă o serie de portrete și istorii ale vieții sale, de-a lungul întregii sale domnii.

#statui #faraon #Egipt

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că există o cale ca România „să evadeze” definitiv de la „periferia Europei”, arătând că în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest „vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică”, iar ţara noastră nu va mai fi „frontiera de răsărit a Vestului”.

„Nu va fi un lucru simplu, dar pentru mine este un lucru extrem de evident. Se reîmpart cărţile şi de influenţă politică şi geopolitică şi de influenţă economică şi comercială, şi de reputaţie, şi de centralitate în Europa şi în lume. Cred că există o cale ca România să evadeze definitiv de la periferia Europei şi să meargă în centrul Europei. Luând din punct de vedere geografic, războiul din Ucraina, care va continua pentru o perioadă de timp, are ca efect indirect, dar foarte direct pentru echilibrul Europei, faptul că (…) în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest, toţi vecinii României vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică. Va fi greu, dar sunt convins că vom avea toţi vecinii noştri pentru prima dată (în familia europeană – n. r.), iar România nu mai este frontiera de Răsărit a Vestului, România este geografic mult mai în centrul Europei”, a explicat Geoană.

El a remarcat faptul că nivelul de ambiţie al României poate fi acela „de a nu mai fi periferici, provinciali şi nou-veniţi în Europa”, ci „în centrul politic, acolo unde se iau deciziile importante”.

„Concluzia este că nimeni nu te invită să te aşezi la masa decidenţilor, dacă nu îţi iei fotoliul pe care îl meriţi. Trebuie să începem să ne apărăm interesele, să ne promovăm. În cartea mea vorbesc şi despre un patrulater pe care îl văd în Europa: Franţa – Germania – Polonia – România. Este un patrulater natural. Cele două mari ţări din Vestul Europei şi cele două mari ţări de aici. Până în 2030, aşa cum preşedintele Maia Sandu a propus, Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană alături de România. În sine, este un moment extrem de important pentru istoria naţională a României”, a adăugat Mircea Geoană.

Geoană şi-a lansat sâmbătă, la Timişoara, cartea „Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”, al cărei mesaj este, potrivit autorului, că şi înaintaşii noştri aveau probleme, dar au ştiut în momentele istorice să strângă rândurile.

„Cred că este momentul ca şi noi să strângem rândurile, indiferent de preferinţe politice, de preferinţe personale, de stare socială, de adresa din buletin, de credinţa pe care o împărtăşim. Este un moment pe care nu avem voie să-l ratăm. Explicaţia titlului este aceea că în istoria naţiunilor şi în istoria modernă a României apar momente în care istoria devine mult mai accelerată şi agitată, transformatoare. Trăim un moment similar (celui de după destrămarea URSS – n.r.) de cutremur geopolitic, complicat şi accelerat de faptul că avem revoluţii tehnologice care vin cu mare viteză şi impact în societate, fiind cel mai transformator moment din istoria umanităţii şi a României moderne. Eu vorbesc despre paradoxul României. Suntem în cel mai bun moment al istoriei naţionale, în NATO, în UE, cu probele de securitate naţională rezolvate, dar suntem şi cu probleme foarte complicate, legate de exodul tinerilor, de scăderea dramatică a populaţiei, că nu suntem pregătiţi nici politic, nici economic nici ca societate în faţa acestui şoc tehnologic care vine peste noi”, a arătat Mircea Geoană.