Astăzi se împlinesc 12 ani de la liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, care pot călători în Spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată. De la 28 aprilie 2014 și până la 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Externea, în primii ani după liberalizare, numărul beneficiarilor a crescut constant, de la circa 158 de mii în 2014 la aproximativ 891 de mii în 2019. În aceeași perioadă, rata refuzurilor de intrare și a cazurilor de ședere ilegală s-a menținut la niveluri reduse. Conform Frontex, doar 0,3–0,4% dintre călătorii au fost refuzați la intrare, iar 0,5–0,7% au vizat cazuri de ședere ilegală.

Pandemia de COVID-19 a afectat puternic mobilitatea. În 2020, numărul beneficiarilor a scăzut de peste două ori față de anul precedent, iar cel al călătoriilor – de aproape trei ori. În 2021, circulația a început să se redreseze, însă a rămas sub nivelurile din 2019. Tot atunci, rata refuzurilor și a șederilor ilegale a înregistrat creșteri temporare.

După pandemie, în perioada 2022–2025, situația a revenit la normal. Numărul beneficiarilor s-a stabilizat la aproximativ un milion anual, iar moldovenii au efectuat, în medie, circa 2,5 milioane de călătorii pe an. În același timp, indicatorii privind respectarea regulilor au revenit la niveluri comparabile cu cele de dinaintea pandemiei. Refuzurile de intrare au crescut ușor până la 0,44% în 2025, iar cazurile de ședere ilegală au scăzut la 0,74%.

Autoritățile reamintesc că libera circulație presupune respectarea condițiilor de intrare și ședere în Spațiul Schengen, prevăzute de legislația europeană. Respectarea acestora contribuie la evitarea problemelor la frontieră și la menținerea regimului fără vize.

Totodată, începând cu 10 aprilie 2026, Uniunea Europeană a introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES), care nu modifică regulile de călătorie, dar poate prelungi durata controalelor la frontieră. În acest context, cetățenii sunt îndemnați să își planifice din timp deplasările și să evite escalele prea scurte.

Potrivit autorităților, numărul mare de beneficiari raportat la populația țării confirmă importanța regimului fără vize, care facilitează legăturile cu diaspora și oferă acces la oportunități de turism și afaceri. În paralel, autoritățile de la Chișinău continuă să implementeze condiționalitățile asumate și să țină cont de recomandările Comisia Europeană privind menținerea acestui regim.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#UE #vize

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.