Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a convocat ședințe operative cu 16 instituții naționale și locale și a aprobat un plan de măsuri pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor provocate de scăderea debitului râului Nistru. CNMC a menționat pentru Realitatea că situația este monitorizată permanent, iar măsurile vor fi ajustate în funcție de evoluția nivelului apei.

Planul de măsuri, aprobat în cadrul ședințelor, prevede monitorizarea continuă a nivelului apei și a resurselor disponibile, identificarea unor surse alternative de alimentare cu apă și elaborarea unor recomandări pentru utilizarea rațională a resurselor.

De asemenea, autoritățile vor evalua capacitatea infrastructurii de alimentare cu apă pentru a asigura continuitatea serviciilor publice, vor coordona acțiunile cu administrațiile publice locale și vor analiza impactul asupra agriculturii, sectorului energetic și calității apei. Totodată, va fi verificat nivelul de pregătire al instituțiilor medicale, va continua schimbul de informații cu autoritățile din Ucraina și de pe ambele maluri ale Nistrului, iar specialiștii vor elabora scenarii de evoluție și vor evalua capacitățile logistice, astfel încât măsurile de răspuns să poată fi adaptate rapid dacă situația se agravează.

CNMC precizează că mecanismul oficial de comunicare privind situația de pe Nistru funcționează în baza acordurilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ucraina și prin intermediul Comisiei Nistrene. Deși instituția nu face parte din această comisie, susține că a intervenit imediat după ce a primit informațiile despre rezultatele discuțiilor și după propria evaluare a riscurilor.

Potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană, în Carpații Ucraineni s-a înregistrat un deficit semnificativ de precipitații, ceea ce a redus volumul de apă acumulat în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. Temperaturile ridicate și valurile de caniculă au provocat pierderi suplimentare de apă, iar nivelurile au coborât sub minimele istorice. În plus, debitul mediu lunar din iunie s-a situat sub media multianuală, ceea ce confirmă o secetă hidrologică accentuată.

În aceste condiții, Ucraina a propus reducerea debitului deversat de la 100 m³/s la 70 m³/s pentru a conserva rezervele de apă în cazul unei secete prelungite. Reprezentanții Republicii Moldova au solicitat însă menținerea debitului de 100 m³/s până la sfârșitul lunii, iar propunerea a fost acceptată.

CNMC subliniază că situația hidrologică a râului Nistru rămâne sub monitorizare permanentă, iar coordonarea dintre instituțiile responsabile și dialogul cu partea ucraineană continuă prin mecanismele bilaterale existente, inclusiv în cadrul Comisiei Nistrene

Amintim că, joi, 23 iulie, ministrul Mmediului a dat asigurări că volumul de apă din Nistru va fi suficient pentru asigurarea consumului întregii țări, însă problema este una de ordin tehnic. Potrivit acestuia, scăderea nivelului apei ar putea afecta funcționarea pompelor existente și ar putea crea dificultăți la stațiile de captare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.