Ziua internaţională de luptă împotriva homofobiei, transfobiei şi bifobiei se marchează, anual, la 17 mai, reprezentând data la care homosexualitatea a fost scoasă de pe lista bolilor de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), respectiv 17 mai 1990.

Evenimentul a fost creat pentru a atrage atenţia decidenţilor politici, liderilor de opinie, publicului şi media asupra violenţei şi discriminării cu care se confruntă minorităţile LGBTQQ (Lesbian, Gay, Bisexual,Transgender, Queer or Questioning) la nivel internaţional, scrie site-ul may17.org.

Tema din 2021 a Zilei internaţionale de luptă împotriva homofobiei, transfobiei şi bifobiei #IDAHOBIT #IDAHOTB este „Together: Resisting, Supporting, Healing!” („Împreună: Rezistăm, Suportăm, Ne vindecăm”).

„Suntem cu adevărat încântaţi de acest focus puternic, care sperăm că va rezona cu mulţi dintre voi în contextul actual”, spun organizatorii pe site-ul menţionat.

De asemenea, anul acesta are loc, în perioada 14-16 mai, la nivel mondial, un festival de arte virtuale care durează 72 de ore, în semn de solidaritate cu lupta continuă pentru drepturile LGBTQ +, şi cu scopul de a face auzită vocea celor care se consideră discriminaţi. La festivalul virtual de muzică şi artă vor participa peste 200 de artişti de pe 5 continente.

În ciuda progreselor realizate de comunitatea LGBTQ+ (Lesbian, Gay, Bisexual, Transgender, Queer or Questioning) în ultimele decenii în materie de recunoaştere a drepturilor, situaţia acestor categorii de minorităţi rămâne în multe state din lume o provocare. Drepturile LGBTQ+ nu sunt pe deplin respectate, protejate sau aplicate ca urmare a legilor şi politicilor punitive, precum şi ca urmare a discriminării, stigmatizării şi violenţei, menţionează site-urile may17.org/ şi ok2bme.ca/.

17 mai a fost stabilită Ziua internaţională de luptă împotriva homofobiei în 2004, de către preşedintele asociaţiei internaţionale, Comitetul IDAHO (I.DA.HO fiind acronimul de la „International Day against Homophobia”), Louis-Georges Tin. Homofobia este definită ca dezaprobarea şi manifestarea unei atitudini negative faţă de homosexualitate şi faţă de persoanele de această orientare sexuală.

Astfel, cu ocazia primei zile de luptă împotriva homofobiei, marcată în 2005, circa 24.000 de persoane şi organizaţii precum ILGA (Asociaţia internaţională a lesbienilor şi gay-lor), IGLHRC (Comisia Internaţională pentru apărarea drepturilor gay-lor şi lesbienelor, Congresul mondial al LGBTQQ etc.) au semnat un apel pentru susţinerea Iniţiativei IDAHO.

Transfobia, definită ca aversiunea faţă de transsexualitate şi de persoanele transsexuale sau transgen, a fost adăugată denumirii campaniei în 2009, astfel încât Ziua internaţională de luptă împotriva homofobiei a devenit Ziua internaţională de luptă împotriva homofobiei şi transfobiei. Activităţile din 2009 s-au focusat pe lupta împotriva violenţei şi discriminării persoanelor transgen, fiind lansată în acelaşi timp o nouă petiţie în cooperare cu organizaţiile LGBTQQ şi susţinută de mai mult de 300 de ONG-uri din 75 de state, precum şi de câştigătorii Premiului Nobel (Elfriede Jelinek, Françoise Barré-Sinoussi, Luc Montagnier).

Nu în ultimul rând, la 17 mai 2009, Franţa devenea prima ţară din lume care a eliminat oficial problematica transgender de pe lista bolilor mintale. Transgender este un termen-umbrelă sub care sunt reunite persoanele care nu se simt comfortabil într-un anumit gen sau care nu corespund, prin imagine sau comportament, normelor asociate unui anumit gen: travestiţi, transsexuali, persoane intersexuale, bărbaţi efeminaţi, femei cu aspect masculin.

La rândul ei, bifobia, înţeleasă ca setul de atitudini negative faţă de bisexualitate şi persoane bisexuale, a fost adăugată la titulatura campaniei în 2015, astfel încât 17 mai a devenit Ziua de luptă împotriva homofobiei, transfobiei şi bifobiei.

În intervalul 1948-1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii considera homosexualitatea un handicap mintal, abia la 17 mai 1990, Adunarea Generală declarând că „homosexualitatea nu este o boală, o tulburare sau o perversiune”.

În prezent, ziua este sărbătorită în mai mult de 130 de ţări, incluzând şi 37 de state în care drepturile acestor minorităţi nu sunt deloc recunoscute. Mobilizările care se fac anual peste tot în lume se focusează pe recunoaşterea drepturilor omului pentru toţi, indiferent de orientare sexuală, potrivit sursei citate.

Ziua internaţională împotriva homofobiei, transfobiei şi bifobiei a primit recunoaşterea oficială din partea mai multor state, instituţii internaţionale precum Parlamentul European şi a nenumăratelor autorităţi locale. Majoritatea agenţiilor Naţiunilor Unite marchează Ziua cu evenimente specifice.

Gestionată iniţial de către Comitetul IDAHO, evenimentul este, în prezent, organizat în colaborare între reţelele regionale şi tematice care lucrează pentru a promova drepturile persoanelor cu diverse orientări sexuale, identităţi sau expresii de gen şi caracteristici sexuale. Această colaborare reuneşte organizaţii şi iniţiative la nivel global, regional, naţional şi local.

#Bisexual #gay #Lesbian #LGBTQQ #Queer #Questioning #transgender

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.