„Jos NATO și Unirea”. Vor reuși oare socialiștii să-și mențină monopolul asupra electoratului găgăuz? Opinie și analiză

Jumătate de an în urmă, încă la alegerile prezidențiale, Autonomia găgăuză era domeniul electoral al unei singure forțe politice, a Partidului Socialiștilor. Candidatul acestuia, Igor Dodon, a acumulat în turul doi aproape 95 la sută din voturi. Iar la alegerile parlamentare din anul 2019 PSRM a fost preferat de mai mult de 70 la sută din alegătorii regiunii. La timpul său, de rezultate similare s-a bucurat Vladimir Voronin cu al său partid al comuniștilor. În alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, comuniștii și socialiștii vor merge într-un bloc comun, dar susținerea din partea locuitorilor autonomiei, la care speră, ar putea fi mult mai modestă decât rezultatele de altădată. Agenda pe care au adoptat-o comuniștii și socialiștii multora le pare depășită și de nenumărate ori expirată, consideră Veaceslav Craciun, publicistul, specializat în drept internațional.

„Ca înainte” nu mai prinde

Secretul succesului la alegătorii găgăuzi, atât al comuniștilor, cât și al socialiștilor se datora nu doar efortului propriu-zis, dar și, în mare parte, lipsei unei concurențe serioase din partea altor reprezenanți ai stângii și, cu atât mai mult, ai partidelor de dreapta. Mesajul principalilor gestionari ai „capitalului electoral” găgăuz se axa pe niște teze simple, precum „Rusia este partenerul nostru strategic” și „vom apăra drepturile Găgăuziei”. Acest mixt rudimentar se condimenta cu o critică dură a activității a partidelor pro-europene, care, fie spus pe șleau, nu ezitau să creeze ocazii.

Dar cu timpul lucrurile s-au schimbat și astăzi „ca înainte” nu mai prinde. Sloganele de altădată, fără un suport de acțiuni convingătoare, au început să atragă mai puțină atenție, iar alte proiecte politice au început să valorifice mai activ spațiul politic autohton.

Alternative proaspete

Congresul civic (Cc), proiectul lui Mark Tkaciuk, Iurie Muntean și alți descendenți din echipa lui Vladimir Voronin, se poziționează ca unul din concurenții blocului PCRM-PSRM în lupta pentru încrederea locuitorilor din Gagauz-Yeri. La sfârșitul lunii februarie a acestui an Cc a organizat la Comrat prezentarea programului său, iar ulterior a declarat despre intenția sa de a lua parte în alegerile pentru Adunarea populară. Activul local al Cc este puțin numeros, dar include câteva figuri vizibile, printre care foști socialiști, conducători de mari producții.

Săptămâna trecută la Vulcănești a avut loc conferința de constituire a organizației teritoriale a Partidului Dezvoltării și Consolidării al lui Ion Chicu. Conducerea organizației locale a revenit ex-președintelui raionului Vulcănești Vasilisa Velixar, iar în calitate de vice-președinte a fost ales Georghii Terzi, alt fost președinte al acestui raion. De notat, ambii au făcut anterior parte din echipa socialiștilor.

Deja de vreo jumătate de an la Comrat funcționează organizația teritorială a Partidului „Solidaritate și Acțiune”. Formațiunea în cauză se află într-o situație bizară: pe de o parte ea dispune de un potențial considerabil pentru a se dezvolta și atrage noi membri, iar pe de alta, unii lideri de-ai ei fac totul pentru ca acestea să nu se producă. În special, vorba e despre declarațiile deputatului Oazu Nantoi în contextul competențelor regiunii, precum și manifestările liderului informal al PAS Maia Sandu în raport cu bașkanul Gagauz-Yeri. Apropo, motivele președintelui de a nu o include pe Irina Vlah în componența Consiliului Suprem de securitate sunt neclare până în prezent și sunt interpretate în regiune ca antigăgăuze.

Virtuțile și gafele socialiștilor

Pentru locuitorii Găgăuziei Vladimir Voronin și Partidul comuniștilor, cu plusurile și minusurile, meritele și gafele lor, este o pagină demult întoarsă. Există mari dubii că tentativa, în curs, de „galvaniza” politicianul din Vladimir Nikolaevici va avea vreun rezultat. Prezența lui în componența blocului electoral are un caracter mai mult simbolic pentru a crea iluzia unității pe flancul stâng. În consecință, ar fi corect ca pentru rezultatele alianței între comuniști și socialiști să poarte răspundere socialiștii.

Evident că ar fi o mare greșeală să se comande funeralii pentru Partidul socialitilor și, în special, să se subaprecieze pozițiile lor în Găgăuzia. Ei continuă să dispună de cele mai dezvoltate structuri de partid în regiune, de cel mai numeros activ. Socialiștii și Igor Dodon, în calitate de lider, sunt bine cunoscuți locuitorilor din toate localitățile autonomiei și, în acest sens, nimeni nu poate concura cu ei pe picior de egalitate.

Estimările sceptice apar pe măsura examinării acțiunilor practice din ultimii ani ale socialiștilor în raport cu Gagauz-Yeri și pașilor făcuți de ei în debutul campaniei de alegeri. Aici puțin s-ar potrivi afirmațiile categorice gen „ei n-au făcut nimic”. Dar este evident că generozitatea efervescentă a promisiunilor lui Dodon le-a provocat localnicilor niște așteptări, pe care acesta nu le-a putut acoperi ulterior. Bunăoară, majoritatea inițiativelor legislative privind competențele Autonomiei găgăuze, pe care le-a înaintat fracțiunea PSRM, nu a întrunit sufragiile majorității parlamentare. Iar unele decizii (privind alocarea mijloacelor pentru proiecte de infrastructură în Găgăuzia) ale guvernului Ion Chicu, care era perceput adineauri ca membru al echipei lui Dodon, și le poate trece în cont chiar fostul premier.

Izbitor în detrimentul socialiștilor arată platformele preelectorale, cu care partidele vor veni în fața alegătorului găgăuz. Iată Congresul civic și partidul lui Ion Chicu pun accentul pe proiecte de dezvoltare economică, probleme de ecologie și dezvoltare socială, care s-ar părea că trebuie să fie calul de bătaie al socialiștilor. Dar ultimii au decis să-și simplifice, dacă nu să-și primitivizeze programul, promițând să apere țara de NATO, „Унире” și de amenințările pentru valorile tradiționale.

Agenda pe care au adoptat-o comuniștii și socialiștii multora le pare depășită și de nenumărate ori expirată. Aceasta îi va face pe unii să nu meargă la alegeri, iar pe alții să-și deplaseze atenția spre unele din ofertele de alternativă. Aceasta nu înseamnă că s-au produs schimbări în electoratul găgăuz. Aceasta înseamnă că partidele care au beneficiat din plin de un sprijin categoric, au făcut abuz de abordare „va merge și așa”.

#NATO #Unirea #Veaceslav Craciun

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.