Cetățenii din diasporă au nevoie de implementarea metodelor alternative de vot pentru a-și putea exercita acest drept. Modificarea Codului Electoral, cu introducerea metodelor alternative de vot, cum ar fi votul prin corespondență sau cel electronic, trebuie să se regăsească pe agenda partidelor politice. Cu astfel de propuneri au venit astăzi participanții conferinței „Votul în diasporă: Soluții optime pentru depășirea provocărilor curente”, organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Elena Prohnițchi, secretara Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, spune că promovarea înregistrării prealabile – care influențează, alături de alți factori, decizia de deschidere a secțiilor de votare în străinătate – a început destul de tardiv. În turul doi al alegerilor prezidențiale din acest an, la votare peste hotare au participat cu 75% mai mulți alegatori decât în primul tur. Această prezență a dus la faptul că s-au epuizat buletinele de vot în mai multe secții de votare. În șase secții de votare a fost atins maximumul de 5 mii de buletine, în alte șase secții epuizarea buletinelor a fost la limită. Asta nu a permis mai multor cetățeni să voteze.

Alt neajuns a fost incapacitatea mai multor secții de votare de a deservi cetățenii în limita timpului de votare prevăzut, chiar dacă a fost prelungit timpul de votare în mai multe secții. Potrivit Elenei Prohnițchi, statul nu a putut garanta tuturor cetățenilor dreptul de a vota, iar în acest sens trebuie găsite soluții. Motivul cozilor la mai multe secții de votare a fost faptul că spațiile nu au fost adaptate la așa număr mare de alegători, dar și existența restricțiilor pandemice. De asemenea, secțiile de votare erau amplasate în zone rezidențiale, neadaptate pentru ca oamenii să aștepte în rând. Au fost probleme cu conectarea la SIAS alegeri, un număr limitat de cabine de vot, scanere etc. CEC și MAEIE au întreprins măsuri pentru a elimina aceste neajunsuri.

Deputatul Igor Munteanu consideră că participarea masivă a diasporei la alegeri este un adevărat catalizator al schimbării la nivel politic. Totodată, evidențiază necesitatea de modernizare a sistemului electoral, cu implementarea metodelor alternative de vot. Pentru a crea un cadrul juridic adecvat, Codul Electoral trebuie modificat. Luni va fi lansată o discuți în acest sens, o inițiativă legislativă a fost depusă.

Galina Sajin, deputată PAS din partea diasporei, a menționat că experiența ultimelor alegeri și prezența masivă la urne a demonstrat că oamenii nu sunt indiferenți. Diaspora este deschisă către toate oportunitățile care să le faciliteze dreptul la vot. Este important și pentru cetățenii unde niciodată nu se deschid secții de votare. Galina Sajin crede că inițiativa de a spori numărul de buletine până la 10 mii și a organiza două zile de votare, în loc de una – împreună luate – ar putea fi o soluție. Pentru că una fără alta pun o presiune enormă pe funcționarii electorali. Pentru următoarele alegeri, e necesară modificarea Codului Electoral pentru extinderea posibilităților de vot.

Dumitru Vicol, reprezentant al comunității „Adoptă un Vot”, nu vede sensul în deschiderea mai multor secții de votare, dar spune că e o problemă cu amplasarea lor. Ele trebuie să fie amplasate în zone unde se atestă o concentrație mare de moldoveni. Acum problema e că secțiile de votare se deschid în zone unde oameni trebuie săajugă timp de mai multe ore, apoi și să mai stea în rând.

Potrivit directorului executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc, numărul foarte mare de votanți peste hotare arată și numărul foarte mare de cetățenii de peste hotare. În opinia sa, politicienii trebuie să aibă viziuni pentru diasporă. Altfel vor fi taxați. Presiunea trebuie făcută pe politicieni și cea mai eficientă e când oamenii își manifestă nemulțumirea prin proteste. Votul prin corespondență e o idee salutabilă, dar aici apare frica că ar putea fi fraudat. De aceea, trebuie găsite soluții ca acest vot nu poate fi „spart”. Presiunea pe legislativ pentru a pentru a adopta votul prin corespondență, apoi cel electronic, trebuie făcută cu mult înainte de alegeri, a mai spus Vadim Pistrinciuc.

#alegeri #cetățeni #vot alternativ

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.