Opinii: Metodele alternative de vot ar rezolva problema diasporei la următoarele alegeri (VIDEO)

Cetățenii din diasporă au nevoie de implementarea metodelor alternative de vot pentru a-și putea exercita acest drept. Modificarea Codului Electoral, cu introducerea metodelor alternative de vot, cum ar fi votul prin corespondență sau cel electronic, trebuie să se regăsească pe agenda partidelor politice. Cu astfel de propuneri au venit astăzi participanții conferinței „Votul în diasporă: Soluții optime pentru depășirea provocărilor curente”, organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Elena Prohnițchi, secretara Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, spune că promovarea înregistrării prealabile – care influențează, alături de alți factori, decizia de deschidere a secțiilor de votare în străinătate – a început destul de tardiv. În turul doi al alegerilor prezidențiale din acest an, la votare peste hotare au participat cu 75% mai mulți alegatori decât în primul tur. Această prezență a dus la faptul că s-au epuizat buletinele de vot în mai multe secții de votare. În șase secții de votare a fost atins maximumul de 5 mii de buletine, în alte șase secții epuizarea buletinelor a fost la limită. Asta nu a permis mai multor cetățeni să voteze.

Alt neajuns a fost incapacitatea mai multor secții de votare de a deservi cetățenii în limita timpului de votare prevăzut, chiar dacă a fost prelungit timpul de votare în mai multe secții. Potrivit Elenei Prohnițchi, statul nu a putut garanta tuturor cetățenilor dreptul de a vota, iar în acest sens trebuie găsite soluții. Motivul cozilor la mai multe secții de votare a fost faptul că spațiile nu au fost adaptate la așa număr mare de alegători, dar și existența restricțiilor pandemice. De asemenea, secțiile de votare erau amplasate în zone rezidențiale, neadaptate pentru ca oamenii să aștepte în rând. Au fost probleme cu conectarea la SIAS alegeri, un număr limitat de cabine de vot, scanere etc. CEC și MAEIE au întreprins măsuri pentru a elimina aceste neajunsuri.

Deputatul Igor Munteanu consideră că participarea masivă a diasporei la alegeri este un adevărat catalizator al schimbării la nivel politic. Totodată, evidențiază necesitatea de modernizare a sistemului electoral, cu implementarea metodelor alternative de vot. Pentru a crea un cadrul juridic adecvat, Codul Electoral trebuie modificat. Luni va fi lansată o discuți în acest sens, o inițiativă legislativă a fost depusă.

Galina Sajin, deputată PAS din partea diasporei, a menționat că experiența ultimelor alegeri și prezența masivă la urne a demonstrat că oamenii nu sunt indiferenți. Diaspora este deschisă către toate oportunitățile care să le faciliteze dreptul la vot. Este important și pentru cetățenii unde niciodată nu se deschid secții de votare. Galina Sajin crede că inițiativa de a spori numărul de buletine până la 10 mii și a organiza două zile de votare, în loc de una – împreună luate – ar putea fi o soluție. Pentru că una fără alta pun o presiune enormă pe funcționarii electorali. Pentru următoarele alegeri, e necesară modificarea Codului Electoral pentru extinderea posibilităților de vot.

Dumitru Vicol, reprezentant al comunității „Adoptă un Vot”, nu vede sensul în deschiderea mai multor secții de votare, dar spune că e o problemă cu amplasarea lor. Ele trebuie să fie amplasate în zone unde se atestă o concentrație mare de moldoveni. Acum problema e că secțiile de votare se deschid în zone unde oameni trebuie săajugă timp de mai multe ore, apoi și să mai stea în rând.

Potrivit directorului executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc, numărul foarte mare de votanți peste hotare arată și numărul foarte mare de cetățenii de peste hotare. În opinia sa, politicienii trebuie să aibă viziuni pentru diasporă. Altfel vor fi taxați. Presiunea trebuie făcută pe politicieni și cea mai eficientă e când oamenii își manifestă nemulțumirea prin proteste. Votul prin corespondență e o idee salutabilă, dar aici apare frica că ar putea fi fraudat. De aceea, trebuie găsite soluții ca acest vot nu poate fi „spart”. Presiunea pe legislativ pentru a pentru a adopta votul prin corespondență, apoi cel electronic, trebuie făcută cu mult înainte de alegeri, a mai spus Vadim Pistrinciuc.

#cetățeni #vot alternativ #alegeri

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi, 3 decembrie curent, România pentru că nu a sancţionat un bărbat care a publicat online fotografii intime ale fostei sale partenere, relatează digi24.ro.

Instanţa europeană a condamnat astfel România pentru încălcarea articolului 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitor la respectarea vieţii private şi de familie.

În 2016, fostul partener al reclamantei le-a trimis membrilor de familie ai acesteia fotografii intime ale ei. În plus, el a publicat acele fotografii, însoţite de informaţii personale, pe site-uri care oferă servicii de escortă.

Tânăra, atunci în vârstă de 18 ani, a depus rapid plângere, însă ancheta penală şi procedura au rămas mult timp pe rol, până la expirarea termenului de prescripţie a răspunderii penale. După ce a epuizat toate posibilităţile de recurs în România, ea a formulat o plângere către CEDO în 2021.

În hotărârea sa, CEDO a subliniat „întârzierile excesive” în anchetă şi a considerat că în România cadrul legal nu este adecvat şi, în consecinţă, tânăra nu a fost protejată împotriva violenţei online. Instanţa europeană mai invocă şi „dispreţul” autorităţilor, care au considerat că reclamanta a fost în parte responsabilă pentru respectivele fapte.

Prin urmare, CEDO condamnă România să-i plătească reclamantei 700 de euro drept daune materiale, plus 7500 de euro ca daune morale şi 125 de euro pentru cheltuieli de judecată.