Asigurarea cu vaccin anti-COVID-19 a Republicii Moldova pentru următorii câțiva ani, dezvoltarea unui certificat digital al vaccinării cetățenilor, redresarea economiei și recuperarea banilor furați din țara noastră, cu suportul instituțiilor internaționale sunt câteva scopuri pe care ar trebui autoritățile ar trebui să le implementeze într-un timp restrâns. De o asemenea părere este directorul Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, și directorul programului Europa Lărgită în cadrul oficiului de la Paris a Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), Nicu Popescu, expusă în cadrul unei note analitice elaborate.

Astfel, pe termen scurt, politica externă a Republicii Moldova ar trebui să se concentreze pe:

obținerea mai multor vaccinuri pentru 2021 și eventual să asigure procurarea vaccinurilor pentru următorii câțiva ani;
participarea țării la eforturile pan-europene de dezvoltare a certificatului digital care să permită cetățenilor moldoveni vaccinați să călătorească fără restricții în Europa;
elaborarea, împreună cu partenerii internaționali, a unui plan comprehensiv de redresare economică;
intensificarea cooperării cu agențiile anti-fraudă din alte state în investigarea spălării banilor și a fluxurilor bancare frauduloase, anchetarea și a recuperarea activelor furate.

Totuși, cei doi autori ai notei analitice afirmă că, Moldova nu își poate permite să se preocupe doar de urgențe. Problemele structurale ale țării trebuie abordate, de asemenea, cât mai rapid. „Republica Moldova are nevoie de o viziune și de politici durabile în multe domenii, dincolo de reforma sectorului justiției, pentru dezvoltarea infrastructurii, eradicarea problemelor ecologice sau avansarea Moldovei în era digitală”, mai afirmă Popescu și Groza.

Documentul analizează principalele constrângeri, obiective și oportunități ale politicii externe a Republicii Moldova. Autorii vin cu un set de recomandări privind principiile și priorități ale unei politici externe mai inteligente care să contribuie la transformarea internă a țării.

Potrivit autorilor, Moldova trebuie să promoveze interacțiunea și parteneriatele politice consolidate cu România și Ucraina. Să coopereze îndeaproape cu UE, SUA și instituțiile internaționale în demersul de a moderniza țara. Nu în ultimul rând, aceasta se referă și la necesitatea de consolidare a sectorului de securitate și apărare al țării, inclusiv printr-o mai bună cooperare internațională. În același timp, este important, atunci când este posibil, să se minimizeze fricțiunile, cu alți parteneri, inclusiv Rusia.

„Acest lucru va fi dificil, din cauza obiectivelor de politică externă ale Federației Ruse în Moldova, menținerea ilegală al trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, nesoluționarea conflictului transnistrean și miza foarte deschisă pe unele forte politice corupte din Moldova. Diplomația moldovenească trebuie să găsească instrumente și sinergii pentru avansarea proiectelor economice, de infrastructură și de transport. Însă, niciunul dintre aceste obiective nu poate fi realizat fără o politică externă activă, care trebuie să fie principială, previzibilă și consecventă”, se arată în nota analitică.

Nota analitică integrală o puteți consulta aici.

#Iulian Groza #Moldova #Nicu Popescu

După două scumpiri într-o lună, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că gazele din Republica Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa și califică drept „falsă” informația care circulă în spațiul public în acest sens. Declarația vine în condițiile în care, de la 1 octombrie, consumatorii casnici achită 26,14 lei pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus, scrie bani.md.

„Gazele în Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa”, a declarat Dorin Junghietu, precizând că o comparație corectă trebuie să țină cont de aceeași perioadă, aceeași categorie de consumatori și aceeași metodologie.

Ministrul invocă cele mai recente date comparative Eurostat, aferente semestrului II al anului 2025. Potrivit acestora, prețul pentru consumatorii casnici din Republica Moldova era de 9,47 eurocenți/kWh, cu toate taxele incluse, comparativ cu o medie de 12,28 eurocenți/kWh în Uniunea Europeană.

„Astfel, valoarea înregistrată pentru Republica Moldova în această comparație este cu aproximativ 23% sub media UE”, susține Junghietu.

Potrivit ministrului, dintre cele 30 de țări europene incluse în comparator, Republica Moldova ocupă poziția 17, iar în 13 state prețurile sunt mai mari. Printre acestea se numără Germania, Franța, Italia, Austria, Irlanda, Portugalia, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.

Junghietu afirmă că autoritățile nu ignoră impactul facturilor asupra populației, dar insistă că discuțiile despre poziția Moldovei în raport cu alte state trebuie bazate pe date comparabile.

„Pentru cetățeni, prețul gazelor este și rămâne un subiect important. Nu ignorăm impactul facturilor asupra gospodăriilor și nici responsabilitatea de a menține energia cât mai accesibilă. Dar tocmai pentru că vorbim despre un subiect atât de sensibil, comparațiile trebuie făcute corect, iar informațiile prezentate public trebuie să corespundă datelor”, a declarat ministrul Energiei.

El a precizat că pe pagina Ministerului Energiei a fost publicat și un comparator al prețurilor la gaze pentru gospodării, unde cetățenii pot verifica datele și compara prețurile din diferite țări.

Amintim că, de la 1 septembrie, prețul gazelor a urcat de la 14,42 la 20,30 lei/m³, iar de la 1 octombrie a fost majorat din nou, până la 26,14 lei/m³. Astfel, în doar două luni, tariful achitat de consumatori a crescut cu aproximativ 81%, comparativ cu nivelul de la sfârșitul lunii august.