Asigurarea cu vaccin anti-COVID-19 a Republicii Moldova pentru următorii câțiva ani, dezvoltarea unui certificat digital al vaccinării cetățenilor, redresarea economiei și recuperarea banilor furați din țara noastră, cu suportul instituțiilor internaționale sunt câteva scopuri pe care ar trebui autoritățile ar trebui să le implementeze într-un timp restrâns. De o asemenea părere este directorul Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, și directorul programului Europa Lărgită în cadrul oficiului de la Paris a Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), Nicu Popescu, expusă în cadrul unei note analitice elaborate.

Astfel, pe termen scurt, politica externă a Republicii Moldova ar trebui să se concentreze pe:

obținerea mai multor vaccinuri pentru 2021 și eventual să asigure procurarea vaccinurilor pentru următorii câțiva ani;
participarea țării la eforturile pan-europene de dezvoltare a certificatului digital care să permită cetățenilor moldoveni vaccinați să călătorească fără restricții în Europa;
elaborarea, împreună cu partenerii internaționali, a unui plan comprehensiv de redresare economică;
intensificarea cooperării cu agențiile anti-fraudă din alte state în investigarea spălării banilor și a fluxurilor bancare frauduloase, anchetarea și a recuperarea activelor furate.

Totuși, cei doi autori ai notei analitice afirmă că, Moldova nu își poate permite să se preocupe doar de urgențe. Problemele structurale ale țării trebuie abordate, de asemenea, cât mai rapid. „Republica Moldova are nevoie de o viziune și de politici durabile în multe domenii, dincolo de reforma sectorului justiției, pentru dezvoltarea infrastructurii, eradicarea problemelor ecologice sau avansarea Moldovei în era digitală”, mai afirmă Popescu și Groza.

Documentul analizează principalele constrângeri, obiective și oportunități ale politicii externe a Republicii Moldova. Autorii vin cu un set de recomandări privind principiile și priorități ale unei politici externe mai inteligente care să contribuie la transformarea internă a țării.

Potrivit autorilor, Moldova trebuie să promoveze interacțiunea și parteneriatele politice consolidate cu România și Ucraina. Să coopereze îndeaproape cu UE, SUA și instituțiile internaționale în demersul de a moderniza țara. Nu în ultimul rând, aceasta se referă și la necesitatea de consolidare a sectorului de securitate și apărare al țării, inclusiv printr-o mai bună cooperare internațională. În același timp, este important, atunci când este posibil, să se minimizeze fricțiunile, cu alți parteneri, inclusiv Rusia.

„Acest lucru va fi dificil, din cauza obiectivelor de politică externă ale Federației Ruse în Moldova, menținerea ilegală al trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, nesoluționarea conflictului transnistrean și miza foarte deschisă pe unele forte politice corupte din Moldova. Diplomația moldovenească trebuie să găsească instrumente și sinergii pentru avansarea proiectelor economice, de infrastructură și de transport. Însă, niciunul dintre aceste obiective nu poate fi realizat fără o politică externă activă, care trebuie să fie principială, previzibilă și consecventă”, se arată în nota analitică.

Nota analitică integrală o puteți consulta aici.

#Iulian Groza #Moldova #Nicu Popescu

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.