Un nou sondaj a fost publicat astăzi în Republica Moldova, unde sunt vizate „Percepții privind viitorul Moldovei: între status quo, riscuri geopoliticie, politici europene și unire”. Sondajul a fost realizat în perioada 12 -27 aprilie de către către compania IMAS pe un eșantion de 1103 respondenţi în 12 unităţi administrativ-teritoriale.

Conform sondajului, în varianta în care Uniunea Europeană nu va accepta noi membri, moldovenii își doresc independența în proporție de 61%, alte 33% optează pentru aderarea la Uniunea Europeană prin România, ceea ce ar însemna o eventuală unire cu țara de peste Prut.

Percepțiile ușor s-au schimbat atunci când conaționalii noștri au fost întrebați dacă ar vota pentru unire în cazul în care ar avea siguranța că salariile și pensiile din Republica Moldova vor deveni la fel precum cele din România. Astfel, pentru unire au optat 50%, împotriva unirii s-au expus 43%, iar altele 7% nu au avut un răspuns.

Care ar fi avantajele unirii cu România este un alt aspect abordat în acest sondaj. 49% din cei intervievați văd foarte mult avantaje și unele avantaje. 38% dintre respondenți sunt de părere că în urma unirii vor avea parte de unele dezavantaje și foarte multe dezavantaje.

În lista avantajelor pe care le indică moldovenii se regăsesc salarii și pensii mai mari, dreptul de a munci în țările UE, servicii medicale de calitate, educație mai bună, justiție, dezvoltare economică, cât și acces la finanțări europene și siguranță națională.

Referitor la un termen în care s-ar putea produce unirea, 23% nu au știut ce să răspundă sau au ales să nu răspundă. La fel 35% sunt de părerea că unirea nu se va produce niciodată. 5% cred că unirea se va înfăptui peste 20 de ani și mai mult. Alte 6% susțin că unirea se va produce în 11-20 de ani.

PDF Loading...

#sondaj #Unirea #Unirea cu Romania

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.