În contextul în care Curtea Constituțională (CCM) a admis ieri, 15 aprilie, sesizarea privind întrunirea elementelor de dizolvare a Parlamentului, au apărut un șir de dispute referitoare la conflictul creat între cele două instituții vizate: Președinția și Parlamentul. Astfel, în cadrul unor dezbaterii organizate de către IPN, experții politici și în drept constituțional au înaintat câteva opinii.

Igor Boțan, expert permanent al Proiectului, a vorbit despre rolul fundamental a Curții Constituționale într-un stat de drept și care este esența legală dintre cele două intituții: Președinția și Parlamentul.

„Este o dispută politică care se referă la dizolvarea Parlamentului ce a fost evocată timp de 4 ani de ex-președintele Igor Dodon. El a provocat demisia Guvernului pentru ca ulterior să fie alegeri parlamentare anticipate”, a conchis acesta.

Totodată, Vlad Țurcanu, expert în comunicare, menționează că altă decizie din partea Curții Constituționale nici nu aștepta.

„Din punctul meu de vedere este un conflict politic într-o țară care încă nu s-a aranjat temeinic pe bazele sale, iar la CCM se judecă în primul rând aspectele juridice. Ar fi fost straniu dacă CCM ar fi luat o altă decizie în condițiile în care reiese destul de clar că după două încercări eșuate de a se obține votul din partea parlamentului pentru un guvern, președintele poate dizolva parlamentul. CCM a intervenit pentru a curma o situație care a durat mai bine de cinci ani”.

Nicolae Osmochescu, judecător în demisie al Curții Constituționale, a declarat despre faptul că politicul trebuie să se supună normei de drept.

„În opinia mea nu este corect să numim acest conflict dintre cele două instituții ale statului, ca un coflic politic. Mai degrabaă este un conflict juridico-politic, dar fiind faptul că Constituția este un document, că CCM examinează hotărâri doar cu aspecte juridice, cele politice rămân înafara deciziilor CCM. Este evident că influența politicului există, dar există un principiu: dreptul se formează prin intermediul politicului, dar din momentul adoptării normei de drept, și politicul este supus. Așa trebuie să fie într-un stat de Drept”.

De asemenea, Ion Duminică, doctor în științe politice, a menționat că la moment conflictul are repercusiuni asupra tututor sferelor societății, iar cele două părți trebuie să înțeleagă că în politică nu sunt câștigători permanenți.

„Acum stăm la un conflict politic între Președinție și parlament. Consider că această dispută politică nu trebuie oprită la CCM. Lupta politică trebuie oprită inclusiv între acești actori”.

Amintim că ieri, 15 aprilie, Curtea Constituțională a admis sesizarea președintei țării, Maia Sandu, prin care a solicitat opinia Înaltei Curți, privind întrunirea elementelor de dizolvare a Parlamentului. Astfel, magistrații constituționali au permis dizolvarea Legislaturii a X de către șefa statului, după ce s-au scurs mai mult de trei luni de la demisia prim-ministrului, iar cele două tentative de învestire a unui nou Cabinet de miniștri au eșuat.

#CCM #dezbateri #IPN

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.