Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

(VIDEO) Conflict între Președinție și Parlament. Opiniile experților

16 Apr. 2021, 14:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
16 Apr. 2021, 14:45 // Actualitate //  Realitatea.md

În contextul în care Curtea Constituțională (CCM) a admis ieri, 15 aprilie, sesizarea privind întrunirea elementelor de dizolvare a Parlamentului, au apărut un șir de dispute referitoare la conflictul creat între cele două instituții vizate: Președinția și Parlamentul. Astfel, în cadrul unor dezbaterii organizate de către IPN, experții politici și în drept constituțional au înaintat câteva opinii.

Igor Boțan, expert permanent al Proiectului, a vorbit despre rolul fundamental a Curții Constituționale într-un stat de drept și care este esența legală dintre cele două intituții: Președinția și Parlamentul.

„Este o dispută politică care se referă la dizolvarea Parlamentului ce a fost evocată timp de 4 ani de ex-președintele Igor Dodon. El a provocat demisia Guvernului pentru ca ulterior să fie alegeri parlamentare anticipate”, a conchis acesta.

Totodată, Vlad Țurcanu, expert în comunicare, menționează că altă decizie din partea Curții Constituționale nici nu aștepta. 

„Din punctul meu de vedere este un conflict politic într-o țară care încă nu s-a aranjat temeinic pe bazele sale, iar la CCM se judecă în primul rând aspectele juridice. Ar fi fost straniu dacă CCM ar fi luat o altă decizie în condițiile în care reiese destul de clar că după două încercări eșuate de a se obține votul din partea parlamentului pentru un guvern, președintele poate dizolva parlamentul. CCM a intervenit pentru a curma o situație care a durat mai bine de cinci ani”.

Nicolae Osmochescu, judecător în demisie al Curții Constituționale, a declarat despre faptul că politicul trebuie să se supună normei de drept.

„În opinia mea nu este corect să numim acest conflict dintre cele două instituții ale statului, ca un coflic politic. Mai degrabaă este un conflict juridico-politic, dar fiind faptul că Constituția este un document, că CCM examinează hotărâri doar cu aspecte juridice, cele politice rămân înafara deciziilor CCM. Este evident că influența politicului există, dar există un principiu: dreptul se formează prin intermediul politicului, dar din momentul adoptării normei de drept, și politicul este supus. Așa trebuie să fie într-un stat de Drept”.

De asemenea, Ion Duminică, doctor în științe politice, a menționat că la moment conflictul are repercusiuni asupra tututor sferelor societății, iar cele două părți trebuie să înțeleagă că în politică nu sunt câștigători permanenți.

„Acum stăm la un conflict politic între Președinție și parlament. Consider că această dispută politică nu trebuie oprită la CCM. Lupta politică trebuie oprită inclusiv între acești actori”.

Amintim că ieri, 15 aprilie, Curtea Constituțională a admis sesizarea președintei țării, Maia Sandu, prin care a solicitat opinia Înaltei Curți, privind întrunirea elementelor de dizolvare a Parlamentului. Astfel, magistrații constituționali au permis dizolvarea Legislaturii a X de către șefa statului, după ce s-au scurs mai mult de trei luni de la demisia prim-ministrului, iar cele două tentative de învestire a unui nou Cabinet de miniștri au eșuat.

Realitatea Live

12 Nov. 2026, 21:48
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
12 Nov. 2026, 21:48 // Slider //  Ana Panaguța

Guvernelor europene le este solicitat oficial să ia în considerare o „revizuire amplă” a regulilor UE privind migrația și azilul, anul viitor, ceea ce ar putea deschide calea pentru schimbări la doar șase luni de la intrarea în vigoare a noului sistem, transmite Digi24.ro.

Irlanda, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE și prezidează negocierile, testează dacă capitalele ar sprijini revizuirea tuturor instrumentelor legislative ale Pactului UE, inclusiv a celor care nu urmează să fie evaluate oficial decât în ​​2028, potrivit unei note diplomatice interne consultate de sursa citată.

Pactul privind migrația a fost adoptat în mai 2024, după ani de negocieri lungi și dificile, și a intrat în vigoare în iunie, anul acesta.

O regândire ar urma să aibă loc, pentru că e de așteptat ca alegerile din Franța, Grecia, Italia și Polonia de anul viitor să impună migrația ca o prioritate pe agenda politică.

Revizuirea ar putea deschide pactul spre modificări ale unora dintre elementele sale cele mai controversate din punct de vedere politic, inclusiv mecanismul de solidaritate, sistemul de partajare a responsabilității migratorii între țările UE, precum și regulile care stabilesc ce țară este responsabilă de examinarea unei cereri de azil.

În septembrie, miniștri dintr-un grup larg de țări ale UE s-au reunit la München pentru discuții informale privind potențialele modificări ale Pactului privind migrația și azilul, potrivit Rapporteur.

În topul agendei s-au aflat solicitările adresate Comisiei Europene de a reveni cu un pachet legislativ de „simplificare” până la mijlocul anului 2027. „Obiectivele revizuirii ar trebui să fie simplificarea și îmbunătățirile în ceea ce privește implementarea Pactului, precum și clarificarea textelor juridice, după cum este necesar”, se arată în notă.

Dar „toată lumea știe că este o fereastră de oportunitate”, a declarat un înalt oficial pentru sursa citată. Reprezentanții capitalelor vor fi, de asemenea, întrebați dacă sunt de acord că revizuirea ar trebui să păstreze „echilibrul delicat dintre solidaritate și responsabilitate” al pactului și să evite modificările care afectează arhitectura și principiile sale fundamentale.

Capitalele UE au susținut deja o agendă mai dură privind migrația în timpul mandatului actualei Comisii, inclusiv un nou cadru de deportare care permite crearea de centre de returnare în țări din afara UE.

Mai multe guverne analizează acum această opțiune și se așteaptă să anunțe săptămâna viitoare un acord cu o țară terță pentru a găzdui astfel de instalații.

Comisia a propus, de asemenea, noi reguli pentru Frontex, agenția UE pentru frontiere, urmărind să o transforme în „brațul operațional cheie” al blocului comunitar în materie de returnări/repatrieri.

Conform propunerilor, agenția ar desfășura ofițeri în timpul crizelor de frontieră, ar monitoriza amenințările online și ar asuma un rol mai important în organizarea și efectuarea deportărilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!