În contextul în care Curtea Constituțională (CCM) a admis ieri, 15 aprilie, sesizarea privind întrunirea elementelor de dizolvare a Parlamentului, au apărut un șir de dispute referitoare la conflictul creat între cele două instituții vizate: Președinția și Parlamentul. Astfel, în cadrul unor dezbaterii organizate de către IPN, experții politici și în drept constituțional au înaintat câteva opinii.

Igor Boțan, expert permanent al Proiectului, a vorbit despre rolul fundamental a Curții Constituționale într-un stat de drept și care este esența legală dintre cele două intituții: Președinția și Parlamentul.

„Este o dispută politică care se referă la dizolvarea Parlamentului ce a fost evocată timp de 4 ani de ex-președintele Igor Dodon. El a provocat demisia Guvernului pentru ca ulterior să fie alegeri parlamentare anticipate”, a conchis acesta.

Totodată, Vlad Țurcanu, expert în comunicare, menționează că altă decizie din partea Curții Constituționale nici nu aștepta.

„Din punctul meu de vedere este un conflict politic într-o țară care încă nu s-a aranjat temeinic pe bazele sale, iar la CCM se judecă în primul rând aspectele juridice. Ar fi fost straniu dacă CCM ar fi luat o altă decizie în condițiile în care reiese destul de clar că după două încercări eșuate de a se obține votul din partea parlamentului pentru un guvern, președintele poate dizolva parlamentul. CCM a intervenit pentru a curma o situație care a durat mai bine de cinci ani”.

Nicolae Osmochescu, judecător în demisie al Curții Constituționale, a declarat despre faptul că politicul trebuie să se supună normei de drept.

„În opinia mea nu este corect să numim acest conflict dintre cele două instituții ale statului, ca un coflic politic. Mai degrabaă este un conflict juridico-politic, dar fiind faptul că Constituția este un document, că CCM examinează hotărâri doar cu aspecte juridice, cele politice rămân înafara deciziilor CCM. Este evident că influența politicului există, dar există un principiu: dreptul se formează prin intermediul politicului, dar din momentul adoptării normei de drept, și politicul este supus. Așa trebuie să fie într-un stat de Drept”.

De asemenea, Ion Duminică, doctor în științe politice, a menționat că la moment conflictul are repercusiuni asupra tututor sferelor societății, iar cele două părți trebuie să înțeleagă că în politică nu sunt câștigători permanenți.

„Acum stăm la un conflict politic între Președinție și parlament. Consider că această dispută politică nu trebuie oprită la CCM. Lupta politică trebuie oprită inclusiv între acești actori”.

Amintim că ieri, 15 aprilie, Curtea Constituțională a admis sesizarea președintei țării, Maia Sandu, prin care a solicitat opinia Înaltei Curți, privind întrunirea elementelor de dizolvare a Parlamentului. Astfel, magistrații constituționali au permis dizolvarea Legislaturii a X de către șefa statului, după ce s-au scurs mai mult de trei luni de la demisia prim-ministrului, iar cele două tentative de învestire a unui nou Cabinet de miniștri au eșuat.

#CCM #dezbateri #IPN

Serviciul britanic de informații interne MI5 a emis un avertisment public neobișnuit adresat universităților și cercetătorilor din Marea Britanie, după ce a identificat legături strânse între o organizație chineză de cercetare și serviciile de informații de la Beijing.

Este vorba despre China General Technology Research Institute (CGTRI), cunoscută și sub denumirea de China Academy of General Technology (CAGT). Potrivit MI5, organizația are „legături foarte puternice” cu Ministerul chinez al Securității Statului (MSS) și ar fi utilizată pentru finanțarea unor cercetări care pot contribui la dezvoltarea capacităților tehnice ale Chinei în domeniul spionajului, transmite antena3.ro.

Avertismentul vizează cercetători britanici care au participat la proiecte finanțate de CGTRI. Aceștia sunt îndemnați să își revizuiască toate colaborările actuale sau planificate cu organizația și, în anumite situații, să solicite consultanță juridică înainte de a continua.

Cercetări în inteligență artificială și securitate cibernetică

Proiectele în care au fost implicați cercetători britanici au vizat domenii sensibile, inclusiv inteligența artificială, securitatea cibernetică, comunicațiile secrete și steganografia – tehnica prin care informațiile sunt ascunse în alte tipuri de conținut. MI5 susține că mulți dintre cercetătorii și reprezentanții instituțiilor academice britanice care au colaborat cu CGTRI au făcut-o cu bună-credință și este posibil să nu fi cunoscut sursa reală a finanțării.

Serviciul britanic avertizează însă că, după publicarea alertei, continuarea unor astfel de colaborări poate ridica probleme în raport cu Legea privind securitatea națională din 2023, inclusiv prevederile referitoare la sprijinirea unui serviciu străin de informații sau obținerea unor beneficii de la acesta.

Ministrul britanic al Securității, Dan Jarvis, a declarat că avertismentul scoate la iveală încercările serviciilor chineze de informații de a utiliza în secret expertiza și cercetarea universitară din Marea Britanie.

„Acest avertisment expune încercările serviciilor chineze de informații de a beneficia în secret de expertiza și cercetarea universitarilor noștri”, a declarat Jarvis.

Ministrul a precizat că a transmis scrisori rectorilor universităților britanice, cerându-le să își sprijine angajații în încheierea colaborărilor cu CGTRI. Serviciul britanic recomandă instituțiilor academice să verifice imediat orice proiect aflat în desfășurare sau planificat în colaborare cu CGTRI și să se asigure că cercetarea britanică nu mai oferă beneficii serviciilor chineze de informații.

Totodată, cercetătorii sunt îndemnați să verifice sursa finală a finanțării atunci când încheie parteneriate cu instituții din China, pentru a se asigura că banii nu provin, direct sau indirect, de la CGTRI.

Avertismentul de miercuri vine după o altă alertă emisă de autoritățile britanice în iunie. Atunci, MI5 și partenerii din alianța Five Eyes – Marea Britanie, SUA, Australia, Canada și Noua Zeelandă – au avertizat asupra unei campanii de recrutare online atribuite serviciilor chineze, prin care angajați ai guvernului și armatei britanice ar fi fost abordați pe platforme de recrutare.

Autoritățile britanice susțin că persoanele implicate s-ar fi prezentat drept reprezentanți ai unor companii private sau think tank-uri, încercând să obțină acces la informații clasificate sau sensibile. MI5 subliniază că parteneriatele internaționale rămân importante pentru cercetare și universități, dar avertizează că instituțiile trebuie să țină cont de riscurile de securitate atunci când colaborează cu entități străine.