Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

(VIDEO) Fost judecător constituțional: Ce se întâmplă cu credibilitatea CCM după decizia de ieri

16 Apr. 2021, 15:05
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
16 Apr. 2021, 15:05 // Actualitate //  Realitatea.md

Nicolae Osmochescu, judecător în demisie al Curții Constituționale, a vorbit despre imaginea și credibilitatea CCM după ce ieri, 15 aprilie, în urma deciziei de a se dizolva Parlamentul, mai mulți actori politici au aruncat critici și învinuiri asupra organului de stat.

Acesta a discutat despre faptul că indiferent de procedura și procesul în care sunt desemnați judecătorii CCM, până la final, decizia de a desemna îi revine politicului. Întotdeauna așa a fost și este. În același timp a menționat că din momentul în care judecătorul a depus jurământul se supune numai constituției și legislației în vigoare.

„Acum doi ani, când CCM era un element al statului capturat. În ziua de astăzi, CCM, are un nivel destul de înalt de credibilitate în rândul omului simplu. Funcționarii diferit vor aprecia deciziile. Indiferent de parerile și aprecierile individuale, toți trebuie să înțeleagă că hotărârile Curții Constituționale sunt irevocabile obligatorii pentru toți. Orice tentativă de a nu respecta, de a încălca, sau de a acționa contrar hotărârii, poate fi apreciat ca un act de revoltă”, a conchis acesta.

Totodată, Nicolae Osmochescu a menționat că declarațiile defondate pe care le fac iresponsabilii politici, aduc doar discordia în rândul societății. Pentru soluționarea oricărei probleme, sunt procedurile legale atât juridice cât și politice în conformitate cu Constituția. Credibilitatea Curții Constituționale depinde în primul rând de calitatea actului adoptat.

„În opinia mea, credibilitatea CCM, din 1995 și până în ziua de azi a avut și avânturi, și căderi. Tot depindea în mare măsură de personalitățile care erau propuse pentru acestă funcție și pentru hotărîrile luate. Indiferent că este o opinie separată sau disidentă, avizul adoptat de CCM, care este obligatoriu, a fost votat de marea majoritate. Noi nu trebuie să operăm cu principii și norme selective. Indiferent de decizia de ieri, credibilitatea CCM în ultima perioadă a fost în creștere”, a mai adăugat Nicolae Osmochescu.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!