Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Propunere: Micșorarea vârstei de pensionare a medicilor implicați în tratarea pacienților în perioada stării de urgență

16 Apr. 2021, 14:59
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
16 Apr. 2021, 14:59 // Politica //  Realitatea.md

O inițiativă legislativă a fost înregistrată astăzi în Parlament, prin care se propune diminuarea vârstei de pensionare pentru personalul medical care a activat pe perioada stării de urgență în sănătate publică.

Potrivit proiectului de lege, perioada de calcul pentru diminuarea vârstei de pensionare și majorarea stagiului de cotizare va fi începând cu data de 15 mai 2020, când a fost declarată pentru prima dată starea de urgență în sănătate publică.

Autorul inițiativei a motivat necesitatea adoptării unui asemenea proiect prin faptul că, numărul din ce în ce mai mare de cazuri confirmate și suspectate, volumul mare de muncă, lipsa de medicamente specifice pot declanșa o adevărată povară mintală pentru lucrătorii medicali. Ar fi vorba de un fond anxios sau tulburări emoționale.

În proiectul de lege se precizează că, lucrătorii din prima linie se pot confrunta cu stresuri suplimentare în perioada pandemiei COVID-19 din cauza cerințelor mari, a orarului extins de muncă, a creșterii numărului de pacienți și a necesității de a fi la curent cu cele mai bune practici de tratament.

„Predispoziția de ardere profesională vine din capacitatea redusă a angajaților de a utiliza suportul social din cauza programelor intense de muncă și a stigmei din comunități față de lucrătorii din prima linie, a informațiilor insuficiente despre expunerea pe termen lung la persoanele infectate cu COVID-19 și teama de a-și infecta familiile, prietenii și rudele. Burnout-ul sau arderea profesională înseamnă epuizare fizică, emoțională şi motivațională, caracterizată prin scăderea performanțelor profesionale, apariția oboselii, a insomniilor, riscului crescut de apariția dereglărilor somatice. Sindromul este foarte des întâlnit printre specialiștii în halate albe, dar și printre cei care, în general, intră în contact cu oamenii”, se precizează în proiect.

Proiectul de lege a fost înaintat în Parlament de către deputatul Platformei DA, Liviu Vovc.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!