Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

(VIDEO) PAS schimbă macazul?! Prioritatea zero este gestionarea crizei pandemice. Alegerile anticipate – la vară

16 Mart. 2021, 16:28
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
16 Mart. 2021, 16:28 // Actualitate //  Realitatea.md

Dacă până acum a tot insistat pentru alegeri parlamentare anticipate, fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a schimbat un pic retorica. Astfel, potrivit președintelui fracțiunii PAS, Igor Grosu, tot el președinte interimar al formațiunii, actualmente „prioritatea zero este gestionarea crizei pandemice”. Asta nu înseamnă însă că formațiunea a renunțat la ideea alegerilor anticipate, considerând că acestea trebuie să aibă loc „în perioada caldă” a anului, când va fi mai ușor și mai puțin riscant de a organiza campania electorală.

„Noi rămânem pe poziția anunțată și anterior, cea a alegerilor anticipate. Considerăm că aceasta este doleanța cetățenilor. Dar dincolo de alegerile anticipate, sigur că prioritatea zero este gestionarea crizei pandemice și aici fiecare instituție – Guvern, Parlament, Președinție – trebuie să-și aducă contribuția”, a menționat Igor Grosu după consultările cu președintele Maia Sandu de la Președinție.

Potrivit lui Grosu, Parlamentul poate și trebuie să adopte așa cum a mai făcut-o la solicitarea Guvernului sau a unui minister acele decizii care se impun, „fie pentru a facilita achizițiile de vaccin, fie pentru a aloca resurse suplimentare, în cazul în care anumite restricții vor fi propuse de Guvern, pentru a putea procura medicamente sau alte lucruri necesare sau pentru a veni cu resurse care vor compensa cetățenii”.

„Desigur, tot Parlamentul este instituția care poate contribui la deblocarea asistenței financiare externe”, a mai menționat președintele fracțiunii PAS.

Cât ține de Guvern, potrivit lui Grosu, chiar dacă acesta este în demisie, oricum gestionează situația din țară, în special, „situația pandemică în care ne aflăm” și „are tot instrumentarul necesar” în acest sens. „Îi ajutăm cu mare drag, doar să ne spună care sunt acele acțiuni de care avem nevoie”, a promis Grosu.

Astfel, după cum a menționat Igor Grosu, în funcție de cum vor fi rezolvate problemele stringente, vor fi pregătite alegerile parlamentare anticipate.

Vedeți și: (VIDEO) Partidul „Șor” după întrevederea cu Maia Sandu: Suntem pregătiți în orice moment de alegeri anticipate

Candu, după consultările la Președinție: Să mergi la anticipate în pandemie înseamnă genocid. Trebuie găsite soluții

(VIDEO) Filip, după consultările de la Președinție: Toate problemele pot fi rezolvate atunci când ai un guvern funcțional

Platforma DA pledează pentru un guvern al său și alegeri anticipate în 2021. Varianta propusă Maiei Sandu

Realitatea Live

18 Aug. 2026, 13:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Aug. 2026, 13:24 // Slider //  Daniela Baranovschi

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, scrie Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1.350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1.300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

„Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”,adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!