18 antreprenori vor beneficia de granturi în valoare de până la 200 de mii de lei fiecare, în suma totală de circa 3,3 milioane lei. Banii vor fi alocați din fondurile Uniunii Europene (2,8 milioane lei) și bugetul de stat (513 mii lei).

Implementarea proiectelor investiționale vor genera investiții în economie de circa 7,2 milioane lei și vor crea 137 locuri de muncă.

„Comitetul extern de supraveghere a Instrumentului de susținere privind digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM) a făcut totalurile celui de-al treilea Concurs de proiecte investiționale depuse de companiile din Republica Moldova pentru îmbunătățirea sau transformarea procesului de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale. Din componența Comitetului fac parte ministerul economiei, ministerul finanțelor și Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM)”, se arată în comunicat.

Până în prezent, prin intermediul acestui instrument de suport, 293 de companii autohtone au fost susținute financiar prin Granturi și Business Vouchere, anunță Ministerul Economiei.

„Apreciem interesul continuu al antreprenorilor pentru modernizarea proceselor de producție, a capacității de inovare și a strategiilor de marketing. Suntem convinși că utilizarea tehnologiilor informaționale și a celor digitale vor spori în mod semnificativ competitivitatea companiilor atât pe piața internă, cât și externă”, a declarat Andrei Cușcă, președintele Comitetului, șef de direcție politici în domeniul tehnologiei informației și economiei digitale din cadrul Ministerului Economiei.

Iulia Costin, directoarea generală ODIMM a subliniat că:

„Prin susținerea digitalizării ÎMM, ODIMM și-a propus să stimuleze utilizarea noilor tehnologii digitale de-a lungul întregului proces de gestiune a afacerii, să instruiască antreprenorii în domeniul utilizării tehnologiilor informaționale, inclusiv implementarea platformelor de comerț electronic („e-Commerce”) și să ofere acces nelimitat la educație antreprenorială gratuită în mediul digital”.

Din totalul celor 18 companii aprobate spre finanțare, circa 17% sunt din domeniul prestări servicii, 33% – industria prelucrătoare, 39% – agricultură, 6% – practică activități în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicații, 5% – construcții. În același timp, o treime (33%) din numărul total de companii sunt localizate în regiunea de Nord a țării, 39% – în Centru, iar 28% – în regiunea de Sud și UTA Găgăuzia.

Amintim faptul că lansarea Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM a avut loc în luna iunie 2020. Timp de 18 luni, prin intermediul acestui mecanism de susținere, peste 800 de antreprenori și-au evaluat nivelul de digitalizare a afacerilor, iar peste 600 au participat la sesiunile de instruire, dintre care 293 de companii au fost susținute financiar prin Granturi și Business Vouchere.

Pe viitor, pentru asigurarea unui acces continuu la resurse financiare și educaționale necesare pentru implementarea tehnologiilor digitale, Ministerul Economiei, în colaborare cu ODIMM, a dezvoltat Programul de Transformare Digitală a ÎMM, care urmează a fi aprobat de către Guvern până la sfârșitul anului 2021.

Instrumentul de susținere privind digitalizarea ÎMM este finanțat din bugetul de stat, suplinit din fondurile Uniunii Europene și GIZ Moldova cu suportul financiar al Guvernului Germaniei, fiind implementat de către ODIMM în parteneriat cu GoOnline al Asociației COR, Programul Startup Moldova dezvoltat de proiectul TEKWILL, cu susținerea USAID, Suedia și UK aid.

#afaceri #investitii #Ministerul Economiei #ODIMM #proiecte

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.