Primăria municipiului Chișinău anunță că, la începutul noului an școlar 2. 240 de copii refugiați din Ucraina sunt integrați în instituțiile educaționale municipale. Această cifră marchează o creștere semnificativă față de sfârșitul anului școlar precedent, când erau înregistrați 1 939 de copii refugiați.

Învățământul primar și secundar:
În prezent, 55 de școli din capitală găzduiesc 1 757 de elevi ucraineni, distribuiți astfel:

Clasele I–IV: 852 elevi

Clasele V–IX: 789 elevi

Clasele X–XII: 116 elevi

Aceasta reprezintă o creștere de 303 elevi față de luna mai 2025, confirmând tendința de integrare activă a copiilor refugiați în procesul educațional formal.

Învățământul preșcolar:
În cele 62 de grădinițe municipale, își desfășoară activitatea 483 de copii ucraineni cu vârste între 2 și 6/7 ani. Numărul acestora s-a menținut relativ stabil, cu o ușoară scădere față de cei 485 de copii înscriși la finalul anului trecut.

Comparativ cu datele din 26 mai 2025, se constată o creștere totală de 301 copii refugiați integrați în sistemul educațional municipal, ceea ce demonstrează capacitatea Chișinăului de a răspunde eficient nevoilor educaționale ale copiilor strămutați din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor refugiați #elevi refugiați #primaria chisinau

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.