Republica Moldova a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) în 1992, la scurt timp după proclamarea independenței față de Uniunea Sovietică (27 august 1991). Rezoluția Consiliului de Securitate, cu recomandarea de a admite Republica Moldova în Organizația Națiunilor Unite, a fost votată de Adunarea Generală, unanim, pe data de 2 martie. Aderarea la ONU a oferit statului recunoaștere internațională oficială, fiind un pas important în stabilirea relațiilor diplomatice cu alte țări.

Prin aderarea la ONU, Moldova a căutat sprijin internațional pentru a face față provocărilor interne și externe, în special conflictului din regiunea transnistreană, care escalada în 1992, transmite IPN. Astfel, la 4 septembrie 1991, la o săptămână de la adoptarea Declarației de Independență, președintele Mircea Snegur a trimis o scrisoare pe numele secretarului general al ONU, Peres de Cuellar, cu solicitarea de acceptare a Republicii Moldova în calitate de membru al ONU.

Invitarea delegației moldovenești la Adunarea Generală a ONU, în cadrul celei de-a 46 sesiuni, a însemnat aprobarea cererii Republicii Moldova, care urma să fie oficializată la ședința plenară. Delegația era compusă din președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, ministrul de externe, Nicolae Tâu, și adjunctul său – Ion Botnaru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, la 2 martie 1992, Adunarea Generală a votat unanim, Rezoluția Consiliului de Securitate, cu recomandarea de a admite Republica Moldova în ONU. Tot atunci Mircea Snegur a rostit de la tribuna ONU un discurs despre Republica Moldova și locul ei în arhitectura internațională.

Fiind un forum universal de dezbatere a problemelor globale, Republica Moldova acordă o importanţă deosebită rolului ONU în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea economică şi socială, respectarea principiilor dreptului internaţional şi a supremaţiei legii.

Imediat după aderarea Republicii Moldova la familia ONU, mai multe agenţii, fonduri şi programe ONU şi-au deschis, cu acordul Guvernului Republicii Moldova, oficii în ţară, pentru susţinerea activităţilor de promovare a democraţiei, bunei guvernări, prosperităţii, drepturilor omului, precum şi consolidarea unui stat de drept modern şi european. Actualmente, peste 20 de agenţii specializate, fonduri şi programe au oficii de proiecte.

Activitatea ONU în Moldova se desfăşoară în conformitate cu Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2018-2022, semnat la data de 16 mai 2017, de către prim-ministru Republicii Moldova, coordonatorul rezident ONU și reprezentanți ai organizațiilor din sistemul ONU în Republica Moldova.

Organizaţia Naţiunilor Unite a fost fondată după cel de-al doilea război mondial, în 1945, și reunește 193 de state, care participă la abordarea şi identificarea soluţiilor pentru problemele globale într-un cadru internaţional unic de dialog şi cooperare. Organele principale ale ONU sunt: Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) şi Curtea Internaţională de Justiţie.

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#aderare #evenimente care scriu istorie #IPN #Moldova #ONU

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.