Un nou studiu realizat de Universitatea din Jyväskylä, Finlanda, arată că predispoziția genetică spre comportament sedentar este asociată cu un risc crescut de apariție a bolilor cardiovasculare. Este pentru prima dată când cercetătorii demonstrează această legătură folosind date genetice extinse.
Analiza a folosit datele genomice și medicale a aproximativ 330.000 de finlandezi din baza de date FinnGen, precum și un grup de referință de 35.000 de norvegieni. Cercetătorii au dezvoltat un scor poligenic care indică predispoziția genetică la timpul de ecran în timpul liber – cea mai comună formă de sedentarism voluntar.
Rezultatele au arătat că persoanele cu o predispoziție genetică ridicată petrec în medie cu 30 de minute mai mult zilnic în poziție sedentară și prezintă un risc cu până la 20% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare comune, cum ar fi hipertensiunea, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale.
Deși sedentarismul ar putea fi un comportament moștenit evolutiv, cercetătorii subliniază că este esențial să rămânem activi fizic. Postdoctoranda Laura Joensuu, autoarea principală a studiului, afirmă că lipsa motivației pentru mișcare este normală, însă beneficiile activității fizice sunt esențiale pentru sănătate.
Studiul a fost publicat în prestigiosul British Journal of Sports Medicine și face parte din activitatea grupului de cercetare GenActive, care investighează factorii genetici și de stil de viață care influențează îmbătrânirea biologică și sănătatea. Cercetarea a fost susținută de mai multe fundații și de Consiliul pentru Cercetare din Finlanda.
