În 1979, Bulgaria a devenit a treia țară din lume, după SUA și URSS, care a produs alimente destinate consumului în spațiu. Meniul bulgăresc pentru astronauți a fost dezvoltat pentru primele două zboruri spațiale sovieto-bulgare.

Primul meniu bulgăresc pentru astronauți era compus din peste 50 de tipuri de alimente liofilizate – supe, feluri principale, deserturi și fructe. Acestea sunt adaptate, în ceea ce privește compoziția și conținutul energetic, la condițiile de muncă și de viață extreme ale astronauților, în timpul zborului spațial, compactate în tablete, cu o greutate și un volum minim de 250-350 de grame.

Institutul de Criobiologie și Liofilizare dezvoltă acum biotehnologii pentru studiul conservării și deshidratării alimentelor în vid. Meniul include: lapte integral, nuci, căpșuni, mere, roșii, ardei, pepene galben, carne, pâine cu fasole și alte feluri de mâncare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce este liofilizarea?

Metoda de concepere a acestui tip de hrană este cunoscută sub denumirea de liofilizare (proces de deshidratare prin sublimare în vid).

Aceasta este cea mai sofisticată metodă de conservare inventată vreodată. Permite păstrarea aproape în întregime (până la 95%) a substanțelor nutritive, a vitaminelor, microelementelor, chiar și a formei originale, a aromei naturale, gustului și a culorii produselor proaspete – pe o perioadă extinsă. Folosirea acestui tip de hrană destinată consumului în spațiu continuă să se extindă. Este folosită acum și de către membrii expedițiilor în Antarctica și Himalaya, scrie protv.ro.

Bulgaria este unul dintre cei mai mari producători de astfel de alimente, iar meniul bulgăresc pentru astronauți e folosit acum de mai multe programe spațiale din întreaga lume.

#astronauti #meniu #spatiu

Cinci cetățeni moldoveni au fost reținuți în Italia, fiind suspectați că au furat trei opere semnate de Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir și Henri Matisse. Tablourile, evaluate la peste 9 milioane de euro, au fost recuperate după aproape cinci luni de la furt.

Potrivit agenției ANSA, operele au fost furate în noaptea de 22 spre 23 martie de la Fundația Magnani-Rocca din Mamiano di Traversetolo, în apropiere de Parma. Acestea au fost găsite de Carabinieri într-o locuință din Parma, în timpul unei percheziții.

Este vorba despre „Tasse et plat de cerises” de Cézanne, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, „Les Poissons” de Renoir, evaluată la circa 3 milioane de euro, și „Odalisque sur la Terrasse” de Matisse, în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, nouă persoane de origine moldovenească sunt cercetate în acest caz, iar pentru cinci dintre ele a fost dispusă reținerea. Suspecții sunt cercetați pentru furt și asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

Anchetatorii susțin că gruparea ar putea fi implicată în alte 14 furturi comise în provincia Parma și în zonele din apropiere. Ar fi fost vizate locuințe, localuri și companii. În cadrul anchetei au fost efectuate 15 percheziții și a fost identificată și o rețea de persoane care ar fi ajutat gruparea.

Cele trei tablouri au fost ascunse într-o cutie pentru televizor, în locuința unuia dintre suspecți. Anchetatorii au ajuns la grupare pornind inclusiv de la obiectele abandonate la locul furtului, printre care un extinctor și un mâner de târnăcop rupt.

Camerele de supraveghere au surprins momentul furtului. Doi bărbați cu fețele acoperite au intrat printr-o fereastră, au mers direct în sala în care erau expuse operele și le-au desprins de pe pereți. Tablourile au fost apoi transmise unui complice aflat în exterior. Întreaga operațiune a durat mai puțin de trei minute.

O a patra operă a lui Renoir, „Paysage de Cagnes”, a fost abandonată de hoți în timp ce fugeau.

Furtul a devenit public la o săptămână după ce s-a produs și a atras atenția internațională. Potrivit anchetatorilor, mediatizarea puternică ar fi făcut dificilă vânzarea unor opere atât de cunoscute, astfel că tablourile au rămas ascunse.

Reprezentanții Fundației Magnani-Rocca au salutat recuperarea operelor. Directorul științific Stefano Roffi a declarat că este o zi „cu adevărat fericită”, întrucât colecția fondatorului Luigi Magnani este din nou completă. Fundația găzduiește una dintre cele mai importante colecții private de artă din Italia.